Băncile nu ar trebui să mai aibă clauze abuzive pentru că au fost obligate să le elimine până în data de 21 septembrie 2010, potrivit prevederilor iniţiale ale OUG 50/2010, chiar dacă actul normativ a fost modificat ulterior de Parlament, a declarat şeful Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.
"Credem cu tărie că foarte multe dintre posibilele clauze abuzive care ar fi fost în contractele de creditare au fost eliminate până la 21 septembrie 2010, când băncile erau obligate să introducă în contractele de credit prevederile OUG 50/2010 în forma ei iniţială", a spus Gheţea la conferinţa Mediafax Talks about Banking.
În forma iniţială, OUG 50/2010 prevedea pe lângă eliminare unor comsioane, inclusiv comisionul de risc şi comisionul de plată anticipată, şi transformarea dobânzilor variabile legate la o rată de referinţă internă în formula rata de referinţă pentru fiecare monedă de împrumut (ROBOR, LIBOR, EURIBOR) la care se adăuga marja fixă.
"Dacă însă au mai scăpat, ceea ce ne îngrijorează pe noi, şi anume, dorim ca decizia privind clauzele abuzive să se ia la cel mai înalt nivel. Pentru că o greşeală a unei instanţe poate genera un risc deosebit de mare pentru banca în cauză şi chiar pentru sistem. Dacă o instanţă hotăreşte că o clauză este abuzivă, atunci banca trebuie să schimbe toate contractele şi să-i despăgubească pe clienţi. După unii autori, toate băncile ar trebui să schimbe aceste clauze", a continuat Gheţea.
Preşedintele ARB a arătat că băncile manifestă teamă de potenţiale greşeli ale instanţelor, tocmai pentru că au fost înregistrate multe cazuri în care prima instanţă a dat un verdict greşit, a doua instanţă a dat un verdict greşit şi abia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a găsit o soluţie "total diferită".
"Tot ce v-am spus acum sunt lucruri care au fost discutate atât în întâlnirile periodice pe care le avem cu Banca Naţională, precum şi la întâlniri cu vicepremierul Daniel Chiţoiu (ministrul Finanţelor- n.r.), ministrul pentru buget (Liviu Voinea - n.r.), preşedinţii comisiilor de finanţe-bănci, economică şi juridică din Parlament. Activitatea ARB este una de lobby, de promovare a punctului de vedere al industriei”, a menţionat preşedintele ARB.
El a completat că toate aceste probleme au fost prezentat inclusiv Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
"Avem un sistem solid şi ar fi păcat ca dintr-o greşeală de interpretare, de abordare a unei probleme să ajungem în situaţia de a fi afectat sistemul şi a suferi întreaga economie (...) Există între noi şi clienţii noştri, în special persoane fizice, o anumită stare de tensiune, de nemulţumire. Foarte rar aţi auzit pe cineva din sistemul bancar să se plângă de clienţi, asta nu înseamnă că noi suntem mulţumiţi de toţi clienţii. Că facem provizioane de 10 miliarde de euro. Asta înseamnă cheltuieli cu provizioanele făcute de bănci. Asta nu înseamnă că-i blamăm pe clienţi. Clienţii au trecut şi ei printr-o criză, ca şi noi, şi încercăm să-i ajutăm să facă faţă", a adăugat Gheţea.
Şeful bancherilor apreciază că există încă o neîncredere în sistemul bancar din partea clienţilor la un nivel mult peste ceea ce ar trebui să fie normal.
"Fenomenul din ţara noastră se manifestă sub media sistemului european. Să ne aducem aminte ce se întâmplă prin Franţa, unde clienţii vor să boicoteze băncile", a arătat Gheţea.
În urmă cu câteva zile, întrebat dacă modificările Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori vor intra în vigoare la 1 iulie, aşa cum este prevăzut, Gheţea nu a putut da un răspuns cert.
"Mi-e greu să dau un răspuns dacă se aplică de la 1 iulie. Noi am trimis punctele de vedere la Ministerul Justiţiei, la Parmalent şi BNR, aşteptăm să fim chemaţi să ne spunem punctul de vedere. Noi nu cerem să nu se aplice Legea 193, ci vrem să mergem şi să ne judecăm până în pânzele albe, drept pe care-l cer şi pentru bancă şi pentru client", a explicat Gheţea.
Comunitatea bancară a solicitat BNR să facă un studiu privind clauzele abuzive la nivelul sistemului bancar, cu date de la fiecare bancă, urmând ca banca centrală să înainteze concluziile studiului Parlamentului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
