"2011 a fost anul stabilizării după ce în 2010 am traversat faza cea mai acută a procesului de restructurare. Suntem mulţumiţi de modul în care s-a transformat banca, dar lucrurile nu se opresc niciodată. Suntem încă într-o etapă de eficientizare şi suntem pregătiţi de o nouă restructurare dacă această criză se va acutiza şi creditarea va întârzia să îşi revină, pentru că singurul control pe care îl ai este cel al cheltuielilor", a declaratNicolae Surdu, directorul general al Băncii Carpatica, într-un interviu acordat ZF.
Carpatica, o bancă de talie redusă controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, se pregăteşte acum să revină pe profit după ce pierderile s-au redus de şase ori în primul semestru, până la 18,7 milioane de lei, datorită presiunii mai mici asupra portofoliului de credite, afectat puternic de întârzierile la plată în ultimii doi ani.
Banca a trecut printr-o reorganizare dură anul trecut, când au fost închise sucursalele neprofitabile, au fost externalizate o serie de activităţi şi un sfert din angajaţi au plecat din bancă.
"Ca buget suntem destul de aproape de a trece pe plus şi există posibilitatea ca banca să treacă uşor pe profit anul acesta.Aşteptăm vânzări mai mari de credite în trimestrul al patrulea şi o creştere a recuperărilor de provizioane.
Strategia a fost să curăţăm bilanţul încă de anul trecut pentru ca mai departe să ne concentrăm pe partea de vânzări", afirmă Surdu. El spune că volumul provizioanelor pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante constituite în primele opt luni din 2011 a reprezentat numai 16% din volumul de provizioane constituit în perioada corespunzătoare a anului trecut, iar în ultimele două luni recuperările de provizioane au fost suficient de mari încât să acopere provizioanele nouconstituite.
Carpatica încheiase anul trecut cu o pierdere de 155 milioane de lei (aproape 37 mil. euro), după ce a constituit provizioane nete de 49 mil. euro.
Revenirea pe profit a băncii depinde însă de evoluţia crizei, spune şeful Carpatica, în condiţiile în care o accentuare a acesteia ar încetini vânzările de credite.
Creditele noi acordate populaţiei au crescut de 1,5 ori în primele opt luni comparativ cu volumul de credite acordate pe parcursul anului trecut, în timp ce în cazul companiilor media lunară este cu 45% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2010. Estimările băncii indică o dublare a volumului de credite noi în 2011 faţă de anul trecut.
"Chiar dacă vânzările de credite au crescut semnificativ faţă de 2010, viteza de rambursare continuă să fie mai mare, astfel că veniturile nu sunt la nivelul la care neam dori. Nici randamentele la titlurile de stat nu mai sunt la fel de mari ca anul trecut, când o parte din profitul operaţ ional s-a datorat portofoliului de titluri de stat." Surdu spune că firmele preferă în această perioadă creditele pe termen scurt şi mediu în lei în condiţiile în care presistă incertitudinea legată de viitor. Companiile mici au fost primele afectate de criză, susţine acesta, dar vor fi şi primele care îşi revin deoarece sunt mai flexibile şi mai inovative.
"Este îmbucurător faptul că în ultimele şase luni reticenţ a clienţilor a început să se diminueze treptat." Banca încearcă acum să meargă spre domenii precum agricultura şi industriile colaterale, unde Surdu apreciză că există un potenţial de dezvoltare foarte mare, dar care este încă neexploatat.
Carpatica s-a dezvoltat iniţial ca o bancă pentru companii, segmentul de retail fiind dezvoltat abia în ultimii ani. Cele mai multe împrumuturi vândute pe acest segment în acest moment sunt credite de refinanţare (circa 45%).Circa 30% din creditele noi sunt împrumuturi de nevoi personale, iar un sfert sunt finanţări pentru achiziţia de locuinţe.
Carpatica se bazează în principal pe depozite, iar Surdu spune că se simte o concurenţă mai strânsă pentru resursele atrase de la clientelă, în condiţiile în care şi băncile cu acţionariat străin încearcă să obţină mai multe resurse direct de pe piaţa locală. El afirmă că pentru a se dezvolta banca are nevoie de un acţionar strategic şi că există discuţ ii în acest sens, fără a oferi însă mai multe detalii.
"Banca va avea nevoie de un investitor strategic, cu o putere financiară mai mare. Decizia este însă la latitudinea acţionarilor, care sunt conştienţi de acest lucru şi acţionează în consecinţă. Discuţiile sunt permanente."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
