Bănci și Asigurări

Şeful Erste: S-a ajuns ca oamenii să vrea să-i vadă pe bancheri direct spânzuraţi

Şeful Erste: S-a ajuns ca oamenii să vrea să-i vadă pe bancheri direct spânzuraţi

Autor: Razvan Voican

06.09.2010, 23:58 71

Până acum o vreme oamenii ar fi vrut să-i vadă pe bancheribiciuţi în public, bătuţi cu pietre şi apoi spânzuraţi, dar deja numai au răbdare nici cu partea cu biciuirea şi vor să fiespân­zuraţi imediat, descrie Andreas Treichl, CEO al Erste Group,în stilul său carac­te­ris­tic, criza de imagine şi credibilitatecu care se con­fruntă profesia bancară la nivelinternaţional.

"Cred că trebuie să ne gândim de ce sun­tem atât de blamaţi şi dece oamenii vor să-i vadă pe bancheri suferind cu adevărat", a spusşeful Erste (gru­pul austriac care controlează BCR) la un se­mi­narla care a par­ticipat ală­turi de guver­na­torii băn­cilorcen­trale din Austria şi Cehia.
El şi-a exprimat îngri­jo­rarea faţă de imaginea pu­bli­cădezastruoasă pe care o au bancherii în ul­tima vre­me şi acon­tinuat să sus­ţină că tre­buie fă­cută di­fe­ren­ţie­rea în­trema­rile bănci de in­ves­tiţii din SUA şi Marea Bri­tanie - pe carele consi­de­ră principalele vino­vate pen­tru criza de imagine abreslei - şi băncile care au rămas aproa­pe de modelul de businessclasic - atragere de depozite, acor­dare de credite.
În acest context, Treichl afir­mă că abordarea din proiectul deregu­lament Basel III privind cerin­ţe­le de ca­pital pentru bănci"este o gre­şeală mare" pen­tru că nu face distincţie întreinsti­tuţiile financiare care se ocupă cu inves­tiţii riscante şicele care se concen­trează pe economisirea normală.

"Cred că facem o greşeală mare cu Basel III pentru că nu distingemsuficient între tipurile de business, între ceea ce fac băncile şiceea ce ar trebui să facă. Băncile ar trebui să revină la afacerilenormale: să atragă depozite şi să dea credite. Marile bănci din SUAşi Marea Britanie care câşti­gă mai mult din investment bankingdecât din retailul obişnuit nu au niciun interes ca regulile BaselIII să trateze diferit vechile bănci de economii, iar vocea noastrănu este destul de puternică", se plânge şeful grupului de bănci deeconomii fondat în 1819 şi care din 2006 controlează cea mai marebancă din România. De ase­menea, el a reafirmat că lichiditatearămâne factorul de­cisiv pentru supravie­ţuirea unei bănci în­tr-operioadă de criză şi nu nivelul capitalului.
La doi ani de la prăbuşirea gigantului ame­ri­can Lehman Brothers,Treichl amin­teş­te că banca avea o rată de capital de rangul 1 de11% şi totuşi nu a făcut faţă, adică nu lipsa de ca­pital aantrenat criza economică globală.
Dincolo de probleme de reglementare, el con­stată că bancherii audevenit în ultima vre­me chiar mai impopulari decât politicienii şispu­ne că industria financiară a supravieţuit mul­tor crize, pemulte le-a şi provocat, însă nici­odată bancherii nu au avut oimagine atât de proastă. Totuşi, susţine că este nedrept ca toatebăncile să fie judecate în bloc. "Sunt bănci de un fel şi bănci dealt fel. Există bănci care s-au concentrat pe finanţareacompa­ni­ilor şi a clienţilor de retail din regiunile în careoperea­ză şi este nedrept să fie acuzate la un loc cu băn­cile deinvestiţii."

Bancherii, o profesie care începe să fie hulită şi înRomânia

Criza de imagine descrisă de Treichl este cât se poate de valabilăîn această perioadă în Ro­mânia, de când Ordonanţa 50 privindcon­trac­tele de credit a stârnit un adevărat scandal în care suntimplicate mai ales 4-5 bănci de pe pia­ţă şi mai multe sute declienţi nemulţumiţi de modul în care le-au fost stabilite dobânzilela credite.
Atitudinea clienţilor s-a radicalizat şi acum ameninţă băncile cuprocese pentru că se consideră nedreptăţiţi printr-o serie declau­ze contractuale pe care le califică drept abuzive.
Zecile de comentarii postate în ultimele săp­tămâni pe site-ul ZFindică o stare de spi­rit total adversă vizavi de comunitateabancară acu­zată de practici "cămătăreşti". Nici inter­ven­ţiile adoi dintre cei mai res­pectaţi bancheri locali - Mişu Negriţoiu şiDan Pascariu - nu au reuşit să convingă, ob­ser­­vaţiile criticeale co­men­tatorilor revenind din diferite unghiuri deabordare.
Printre băncile afectate de scandalul iscat de stabilireadobânzilor se numără şi BCR, membră a Erste Group, care a acordatîn anii trecuţi credite cu dobândă calculată pe baza unei rateinterne stabilită netransparent, adică nu aşa cum impune legislaţiaactuală.
BCR şi-a invitat clienţii cu credite de retail în perioada 13 - 19septembrie să mear­gă în su­cur­sale pentru a discuta aliniereacon­tractelor la prevederile ordonanţei, principala modi­fi­careavută în vedere fiind legarea dobânzilor de indicii de referinţăcunoscuţi - ROBOR/LIBOR/EURIBOR.
Clienţii se plâng însă că perioada de nu­mai 5 zile lucrătoare încare ar tre­bui redis­cutate contractele este prea scurtă,con­stituind un nou abuz atât timp cât ordonanţa a prevăzut ope­rioa­dă de 90 de zile pentru semnarea de acte adi­ţionale întrebănci şi clienţii lor.
La sfârşitul lunii iulie, cu ocazia prezen­tă­rii re­zultatelorfinanciare ale grupului austriac pe semestrul I, reprezentanţiiErste nu au dorit să co­menteze situaţia clienţilor nemul­ţumiţi aiBCR, afirmând că este nevoie de lămuriri inclusiv la nivellocal.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO