Până acum o vreme oamenii ar fi vrut să-i vadă pe bancheribiciuţi în public, bătuţi cu pietre şi apoi spânzuraţi, dar deja numai au răbdare nici cu partea cu biciuirea şi vor să fiespânzuraţi imediat, descrie Andreas Treichl, CEO al Erste Group,în stilul său caracteristic, criza de imagine şi credibilitatecu care se confruntă profesia bancară la nivelinternaţional.
"Cred că trebuie să ne gândim de ce suntem atât de blamaţi şi dece oamenii vor să-i vadă pe bancheri suferind cu adevărat", a spusşeful Erste (grupul austriac care controlează BCR) la un seminarla care a participat alături de guvernatorii băncilorcentrale din Austria şi Cehia.
El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de imaginea publicădezastruoasă pe care o au bancherii în ultima vreme şi acontinuat să susţină că trebuie făcută diferenţierea întremarile bănci de investiţii din SUA şi Marea Britanie - pe carele consideră principalele vinovate pentru criza de imagine abreslei - şi băncile care au rămas aproape de modelul de businessclasic - atragere de depozite, acordare de credite.
În acest context, Treichl afirmă că abordarea din proiectul deregulament Basel III privind cerinţele de capital pentru bănci"este o greşeală mare" pentru că nu face distincţie întreinstituţiile financiare care se ocupă cu investiţii riscante şicele care se concentrează pe economisirea normală.
"Cred că facem o greşeală mare cu Basel III pentru că nu distingemsuficient între tipurile de business, între ceea ce fac băncile şiceea ce ar trebui să facă. Băncile ar trebui să revină la afacerilenormale: să atragă depozite şi să dea credite. Marile bănci din SUAşi Marea Britanie care câştigă mai mult din investment bankingdecât din retailul obişnuit nu au niciun interes ca regulile BaselIII să trateze diferit vechile bănci de economii, iar vocea noastrănu este destul de puternică", se plânge şeful grupului de bănci deeconomii fondat în 1819 şi care din 2006 controlează cea mai marebancă din România. De asemenea, el a reafirmat că lichiditatearămâne factorul decisiv pentru supravieţuirea unei bănci într-operioadă de criză şi nu nivelul capitalului.
La doi ani de la prăbuşirea gigantului american Lehman Brothers,Treichl aminteşte că banca avea o rată de capital de rangul 1 de11% şi totuşi nu a făcut faţă, adică nu lipsa de capital aantrenat criza economică globală.
Dincolo de probleme de reglementare, el constată că bancherii audevenit în ultima vreme chiar mai impopulari decât politicienii şispune că industria financiară a supravieţuit multor crize, pemulte le-a şi provocat, însă niciodată bancherii nu au avut oimagine atât de proastă. Totuşi, susţine că este nedrept ca toatebăncile să fie judecate în bloc. "Sunt bănci de un fel şi bănci dealt fel. Există bănci care s-au concentrat pe finanţareacompaniilor şi a clienţilor de retail din regiunile în careoperează şi este nedrept să fie acuzate la un loc cu băncile deinvestiţii."
Bancherii, o profesie care începe să fie hulită şi înRomânia
Criza de imagine descrisă de Treichl este cât se poate de valabilăîn această perioadă în România, de când Ordonanţa 50 privindcontractele de credit a stârnit un adevărat scandal în care suntimplicate mai ales 4-5 bănci de pe piaţă şi mai multe sute declienţi nemulţumiţi de modul în care le-au fost stabilite dobânzilela credite.
Atitudinea clienţilor s-a radicalizat şi acum ameninţă băncile cuprocese pentru că se consideră nedreptăţiţi printr-o serie declauze contractuale pe care le califică drept abuzive.
Zecile de comentarii postate în ultimele săptămâni pe site-ul ZFindică o stare de spirit total adversă vizavi de comunitateabancară acuzată de practici "cămătăreşti". Nici intervenţiile adoi dintre cei mai respectaţi bancheri locali - Mişu Negriţoiu şiDan Pascariu - nu au reuşit să convingă, observaţiile criticeale comentatorilor revenind din diferite unghiuri deabordare.
Printre băncile afectate de scandalul iscat de stabilireadobânzilor se numără şi BCR, membră a Erste Group, care a acordatîn anii trecuţi credite cu dobândă calculată pe baza unei rateinterne stabilită netransparent, adică nu aşa cum impune legislaţiaactuală.
BCR şi-a invitat clienţii cu credite de retail în perioada 13 - 19septembrie să meargă în sucursale pentru a discuta aliniereacontractelor la prevederile ordonanţei, principala modificareavută în vedere fiind legarea dobânzilor de indicii de referinţăcunoscuţi - ROBOR/LIBOR/EURIBOR.
Clienţii se plâng însă că perioada de numai 5 zile lucrătoare încare ar trebui rediscutate contractele este prea scurtă,constituind un nou abuz atât timp cât ordonanţa a prevăzut operioadă de 90 de zile pentru semnarea de acte adiţionale întrebănci şi clienţii lor.
La sfârşitul lunii iulie, cu ocazia prezentării rezultatelorfinanciare ale grupului austriac pe semestrul I, reprezentanţiiErste nu au dorit să comenteze situaţia clienţilor nemulţumiţi aiBCR, afirmând că este nevoie de lămuriri inclusiv la nivellocal.
