Băncile controlate de investitorii greci au lichidităţisuficiente şi nu sunt sub presiune să se împrumute agresiv de pepiaţă, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere dinBanca Naţională. "Vorbesc în Grecia cel puţin săptămânal, contactulcu ei este permanent. Rambursări anticipate de surse atrase dinGrecia până acum nu s-au raportat, decât cele la scadenţă", a spuspentru ZF Cinteză.
Sectorul bancar elen este puternic reprezentat pe plan local,unde concentrează 17% din activele bancare. Alpha Bank şi Bancpost(controlată de Eurobank) sunt jucători de top zece, ocupândpoziţiile şase şi nouă la sfârşitul anului trecut. Operaţiuniimportante au şi Piraeus, a cărei subsidiară este pe loculunsprezece, în timp ce Banca Românească (membră a grupului NationalBank of Greece) este pe locul doisprezece. Alte două grupuri eleneau operaţiuni în România - Emporiki şi ATE Bank, însă filialele lorsunt de talie mică.
"Avem lichidităţi excesive pentru această perioadă şi nu existăun alt semn de îngrijorare. Liniile de finanţare pe care le avemde la banca-mamă sunt pe termen lung, toate având maturităţi depeste trei ani", a comentat Sergiu Oprescu, preşedintele executival Alpha Bank. El spune că pe plan local clienţii nu au reacţionatla tensiunile de pe plan internaţional şi nu au apărut retrageri dedepozite. "Nu simţim niciun fel de diferenţă. Politica noastră înaceastă perioadă a fost să scădem dobânzile la depozite. Am avutdeja trei-patru serii de ajustare a dobânzilor la depozite", spuneOprescu.
NicolaeCinteză nu a precizat valoarea liniilor de finanţare atrase debăncile cu acţionariat elen din străinătate, dar spune că situaţialor în privinţa lichidităţilor şi a solidităţii esteconfortabilă.
"Solvabilitatea lor (indicele de adecvare a capitalului înfuncţie de riscurile asumate - n. red.) este mai mare decât mediape sistem, calitatea activelor este la media pe sistem,lichiditatea este bună", spune Cinteză.
Luni-seară agenţia de rating Fitch a anunţat că a redus cu treitrepte calificativele acordate marilor grupuri financiare elene,până la "BĂ", categorie care indică un risc ridicat. Decizia avenit după ce ratingul suveran al Greciei a suferit o corecţiesimilară la sfârşitul săptămânii trecute şi a dat o nouă loviturăbancherilor.
Băncile greceşti au crescut puternic pe plan local în anii deboom, când au pompat fonduri importante în credite, încercând săcâştige cotă de piaţă. Astfel, la sfârşitul anului trecut,grupurile elene raportau credite acordate în România în valoare depeste 13 miliarde de euro, în timp ce depozitele atrase erau decirca şase miliarde de euro.
"Poate să existe un risc de contagiune, iar cei care au depoziteîn băncile cu capital grecesc să meargă să îşi retragă banii. Sepune în mişcare spiritul de turmă", spune Nicolae Dardac, profesorîn cadrul catedrei de Monedă a Academiei de Studii Economice dinBucureşti, fost membru al Consiliului de Supraveghere al BNR.
Banca Naţională are posibilitatea să ajute cu lichidităţi obancă dacă aceasta are solvabilitate corespunzătoare şi poategaranta împrumutul cu active eligibile, în general titluri destat.
"Cadrul legal permite acest lucru, dar deocamdată nu este nevoieşi nu cred că va fi nevoie. Există suficientă lichiditate", spuneNicolae Cinteză. În vâltoarea crizei financiare internaţionale dintoamna lui 2008 BNR a dat un credit de urgenţă de mai multe sute demilioane de euro unei bănci locale importante, care se confrunta cuo penurie de lichidităţi.
După furtuna care a zdruncinat pieţele financiare în toamna lui2008, grupurile greceşti le-au cerut subsidiarelor locale să îşiechilibreze pe cât posibil bilanţurile, iar acestea au intratîntr-o luptă acerbă pentru atragerea de depozite de la clienţiilocali. Şi celelalte bănci au intrat atunci în horă, iar clienţiiau negociat dobânzi de până la 20%-25% pe an la depozitele în lei,niveluri mai mult decât duble faţă de dobânda-cheie a BNR, situatăatunci la 10,25% pe an. La depozitele în euro dobânzile au urcatpână la 8% pe an.
Cursa dobânzilor la depozite a umflat însă şi costul creditelor,iar finanţarea prea scumpă a sugrumat consumul, lovind astfel prinricoşeu afacerile companiilor.
Ulterior, în primăvara lui 2010, băncile cu acţionariat elens-au văzut din nou marginalizate pe pieţele financiare, din cauzaproblemelor cu care se confrunta atunci Grecia. Din nou, răspunsula fost reorientarea către clienţii comerciali cu dobânzi mai mari,deşi nu s-a mai ajuns la nivelurile explozive din 2009.
Cinteză spune că deocamdată băncile cu acţionariat elen nu suntgâtuite. "Opinia noastră este că nivelul dobânzii arată nivelul derisc. Dacă sar din piaţă, îi invităm pe la noi să ne deaexplicaţii. Deocamdată nu am semnale de panică", spune Cinteză.
Au 90 de miliarde de euro în obligaţiunigreceşti
După ce a luat un colac de salvare de 110 miliarde de euro de laFMI şi Uniunea Europeană în primăvara trecută, Grecia se confruntădin nou cu perspectiva de a intra în incapacitate de plată, încondiţiile în care accesul pe pieţele de capital internaţionalerămâne practic blocat.
Investitoriiconsideră că povara datoriei este prea mare, iar singura soluţieeste un "hair cut" - o ajustare a valorii obligaţiunilor de stat,ceea ce le-ar provoca pierderi, astfel că refuză să mai ofere noifinanţări. Problema băncilor elene este expunerea mare peobligaţiunile emise de statul grec, care reprezintă circa 90 demiliarde de euro, la un volum al activelor de 498 de miliarde deeuro.
Mai mulţi oficiali ai Băncii Centrale Europene au avertizat,inclusiv ieri, că dacă Grecia va apela la o restructurare adatoriei publice, obligaţiunile sale nu vor mai fi acceptate dreptcolateral în operaţiunile de refinanţare, ceea ce ar lăsa băncileelene cu o gaură mare de lichidităţi. Singura soluţie pentruGrecia este să taie şi mai mult cheltuielile publice, pentru aelibera bani pentru plata datoriei, însă un nou program deausteritate prezentat ieri de guvernul elen nu a reuşit să convingăpieţele.
Nicolae Cinteză spune că băncile din România nu au o expuneredirectă pe statul elen.
Testele de stres derulate de autorităţile de supraveghere dinGrecia arată că băncile ar rezista şi în ipoteza unei restructurăridure a datoriei publice, adică o ajustare a valorii nominale aobligaţiunilor cu până la 30%. Pe pieţele de capital, obligaţiunilegreceşti pe zece ani se tranzacţionează deja la puţin pestejumătate din valoarea nominală.
Francezii de la Crédit Agricole preiau integralEmporiki
Crédit Agricole, a treia mare bancă din Franţa, s-a hotărât săplătească 36 mil. euro pentru a cumpăra 4% din acţiunile grupuluielen Emporiki - aflat pe pierdere - şi a ajunge astfel la odeţinere integrală. Francezii au în derulare un plan amplu derestructurare a băncii greceşti, care ar trebui să o readucă peprofit. Odată ce vor cumpăra toate acţiunile, intenţionează sădelisteze Emporiki de la bursa din Atena. Emporiki este prezentă înRomânia de 15 ani, însă a rămas o instituţie de credit locală mică,având o cotă de piaţă de 0,3% la sfârşitul lui 2010,corespunzătoare unor active de 1 mld. lei. Anul trecut a venit laBucureşti Alain Strub, CEO al Emporiki Bank Grecia, care ainaugurat o sucursală modernizată la standardele CréditAgricole.
Cursul leu/euro a fluctuat uşor pe o piaţă liniştită
Leul a s-a apreciat ieri cu 0,3 bani în faţa monedei europene,iar cursul oficial a coborât la 4,1233 lei/euro, mişcarea fiind înton cu evoluţia celorlalte valute din regiune, care au înregistratfluctuaţii uşoare în faţa euro. Aprecierea de ieri a leului vinedupă ce în şedinţa precedentă moneda naţională pierduse aproape doibani şi ajunsese la minimul ultimelor şapte săptămâni comparativ cumoneda europeană. "Valutele ţărilor emergente din Europa s-auîntărit marginal în şedinţa de marţi, dar acestea sunt percepute caşi active riscante şi este posibil ca tranzacţionarea lor să fieinfluenţată de sentimentul investitorilor globali", a comentat undealer. Apetitul scăzut la risc al investitorilor, pe fondulîngrijorărilor legate de datoriile suverane din zona euro, s-amanifestat prin creşterea cotaţiilor aurului pe pieţeleinternaţionale până la maximul ultimelor două săptămâni. BNR afişaieri un preţ de 143 lei/gram de aur, cu cinci lei mai mult decât laînceputul săptămânii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
