♦ Rata NPL la creditele corporate cu garanţii de stat s-a dublat în ultimul an şi este de peste două ori mai mare faţă de rata de neperformanţă la finanţările negarantate.
Înăsprirea condiţiilor economice şi financiare - în contextul frânării creşterii PIB, al deficitelor mari, al dobânzilor încă ridicate, al tensionării echilibrelor macroeconomice - pune presiune pe companii, care încep să aibă probleme cu rambursarea creditelor. Dar par să aibă probleme mari mai ales creditele garantate de stat.
Rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) pentru finanţările corporate garantate de stat are o creştere semnificativă, la finalul primului semestru (S1) din acest an depăşind 13%. Practic, în ultimul an rata NPL la aceste finanţări s-a dublat. Şi, în plus a ajuns să fie mai mult decât dublă şi faţă de rata de neperformanţă la creditele fără garanţie de stat, după cum reiese din datele BNR transmise la solicitarea ZF. Comparativ, la nivelul întregului sistem bancar rata medie NPL a rămas sub 3% din total credite, iar pe segmentul corporate este sub 6%.
Perspectiva creditării cu riscuri mai mici, prin programe guvernamentale, garantate de stat, a atras ca un magnet în ultimii ani multe bănci care activează pe piaţa locală, bănci mari fiind de exemplu pe poziţiile fruntaşe în topul plafoanelor de garantare alocate prin programul guvernamental din categoria IMM Invest.
Frenezia acordării de credite pentru companii cu garanţia statului creează o nouă povară pentru stat, pe măsură ce aceste finanţări nu au mai avut dobânda subvenţionată, iar companiile au probleme cu rambursarea. Legătura băncilor din România cu sectorul guvernamental s-a intensificat în ultimii ani.
„Având în vedere atât majorarea riscului de credit, dar şi reducerea semnificativă a acestui portofoliu (efect de bază), rata NPL aferentă creditelor cu garanţii de stat a ajuns la 13,3% la finalul lunii iunie 2026, de la 6,3% în iunie 2025”, a transmis BNR la solicitarea ZF.
Comparativ, rata NPL pentru creditele negarantate era de 5,1% în iunie 2026, uşor peste nivelul din iunie 2025, de 4,5%.
În ceea ce priveşte volumul creditelor cu garanţii de stat acordate companiilor nefinanciare, nivelul era de 15,4 mld. lei la final de S1/2026, în scădere de la 30,5 mld. lei la final de S1/2025. Iar volumul expunerilor neperformante pe acest segment s-a majorat de la 1,9 mld. lei la 2,05 mld. lei în intervalul T2/2025-T2/2026 (+7,8%), potrivit celor datelor BNR transmise ZF.
Valoarea expunerilor negarantate era de 209,9 mld. lei la finalul S1/2026, în creştere de la 179,7 mld. lei la final de iunie 2025.
Practic, pe lângă efectul statistic/matematic (efect de bază) adus de înjumătăţirea soldului rămas al finanţărilor cu garanţii de stat acordate IMM-urilor, până la 15 mld. lei (adică aplicarea ponderii finanţărilor neperformante la o bază mai mică), cert este şi că riscul de credit asociat portofoliului de credite garantate de stat a continuat să se intensifice. Firmele mici şi mijlocii au acum, în general, probleme mari la plată din cauza costurilor ridicate şi a scăderii veniturilor, în contextul intrării economiei în recesiune, şi a crescut şi numărul firmelor intrate în insolvenţă.
Numărul dosarelor de insolvenţă noi a crescut în primele cinci luni din 2026 cu 13%, la 3.146, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Iar cele mai afectate domenii au fost comerţ, construcţii, transport şi depozitare, plus industria prelucrătoare.
Când un credit garantat de stat devine neperformant, nota de plată pentru acoperirea garanţiei se mută într-o anumită măsură asupra bugetului public.
Ne amintim că în criza economică precedentă, izbucnită în 2008/2009, creditele neperformante au creat multiple probleme. Atunci unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar. Privind retrospectiv, în 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite.
Deteriorarea substanţială a calităţii creditelor garantate de stat, precum cele acordate prin IMM Invest, îngrijorează şi ridică, deopotrivă, o serie de întrebări. De ce a crescut atât de mult rata creditelor neperformante, până la peste 13%, în cazul creditelor cu garanţie de stat? Cine este de vină, cine a închis ochii când s-au dat aceste credite: băncile prin departamentele de risc şi/sau Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM)?
