♦ Cifra de afaceri a serviciilor prestate populaţiei a fost la mai puţin de 70% în primele 10 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, în vreme ce cifra de afaceri în servicii prestate întreprinderilor a crescut cu 3%.
Serviciile, cu o pondere totală de 60% în economia României, vor contribui la adâncirea scăderii economice în 2020. Serviciile din IT, care au înregistrat o creştere de aproape 24% în primele 10 luni din an, nu vor putea contrabalansa scăderea din HoReCa, turism sau comerţ.
Datele de la Prognoză, pe care guvernul şi-a construit ultima rectificare bugetară din 2020, spun că serviciile vor contribui negativ cu 1,1 puncte procentuale la scăderea economică de 4,2% în 2020, doar industria fiind mai afectată.
Datele la 10 luni din principalii indicatori pentru evoluţia serviciilor arată că serviciile prestate companiilor au crescut ca cifră de afaceri cu 3% an/an la 10 luni. Creşterea a fost dusă în spate de IT, care a crescut cu 24%. Pe de altă parte, serviciile de transport au scăzut cu 4%, chiar dacă, în dinamică lunară, sunt în revenire cu Ă4% în octombrie, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
La polul opus se află serviciile de piaţă prestate populaţiei, care au scăzut cu o treime în serie brută în perioada ianuarie-octombrie 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Cele mai afectate sunt agenţiile de turism, a căror cifră de afaceri este la jumătate la 10 luni din 2020 faţă de primele 10 luni din 2019. De asemenea, industria jocurilor de noroc a scăzut cu 35%, în vreme ce cifra de afaceri din HoReCa a scăzut cu 30%. Comerţul cu autovehicule a scăzut în aceeaşi perioadă cu 15%.
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, care este cea mai importantă componentă a PIB pe partea de utilizare, a crescut cu 2% la 10 luni an/an. Datele arată că retailerii vor încheia 2020 pe plus, însă, per total, consumul scade în 2020.
Cele mai recente date de la Prognoză, care vede o scădere economică de 4,2% în 2020, arată că serviciile vor veni cu un aport negativ de 1,1 pp. în 2020 la creşterea economică, iar în 2021 vor reveni pe creştere şi vor aduce 2,1 pp. creşterii economice de 4,5%. Ca pondere în structura Produsului Intern Brut, pe partea de formare, serviciile ar urma să se menţină în jurul a 60% din PIB.
Doar industria, cu o pondere în PIB de peste 20%, ar urma să contribuie mai mult la scăderea economică din 2020: -2 pp., în vreme ce agricultura, după o scădere de 25% pe volum din cauza secetei, va aduce un aport negativ de 0,9 pp.
Ponderea serviciilor în economia românească a crescut semnificativ din 1989 încoace, când agricultura şi industria aveau cele mai mari ponderi pe partea de formare a PIB-ului României. Cu toate acestea, serviciile încă au o pondere mică în PIB-ul românesc prin comparaţie cu economiile vestice. Serviciile aduc peste 70% din PIB-ul Uniunii Europene.
Serviciile, care sunt responsabile de aproximativ 60% din valoarea totală a exporturilor României, vin cu o contribuţie pozitivă în balanţa comercială a României. Datele Băncii Naţionale a României (BNR) arată că exporturile de servicii din primele 10 luni din an au fost în valoare de 19,3 mld. euro, iar importurile au fost în valoare de 11,5 mld. euro, rezultând un excedent comercial la servicii de 7,8 mld. euro. Cu toate acestea, excedentul pe servicii nu poate compensa deficitul comercial la bunuri al României care a ajuns la 10 luni la 15,1 mld. euro, pe datele BNR.
Cele mai importante servicii exportate de România, în valoare de 10,6 mld. de euro în primele 10 luni din 2020, sunt din categoria „alte servicii”, care include componenta de IT. Serviciile de transport exportate au fost în valoare de 5,5 mld. euro.
