♦ Surplusul de lichiditate a fost plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu dobândă de 5,5% în septembrie, 5,6% în august, 5,8% în iulie şi 6% anterior ♦ În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda la facilitatea de depozit, ajustată în august la 5,5% (dobândă care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie, care a fost diminuată în august la 6,5%, iar în octombrie a fost menţinută la acest nivel.
Piaţa interbancară a avut în primele nouă luni din 2024 un excedent de lichiditate mare, de aproape 50 mld. lei, medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a înţepenit la 5,55%, după o perioadă de scăderi, iar creditarea sectorului privat a mers destul de anemic.
Analizând evoluţia din acest an, se observă că vârful lichidităţii interbancare a fost în ianuarie 2024, când excesul de lichiditate urcase la un record de aproape 61 mld. lei, medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012, iar în lunile următoare valorile lichidităţii interbancare au oscilat preponderent între 40 şi 50 mld. lei, medie zilnică. Claudia Medrega
Această situaţie arată că băncile au avut bani, dar au preferat să îi parcheze la BNR la dobândă medie de 6% până în iunie, apoi de 5,8% în iulie, 5,6% în august şi 5,5% în septembrie, în loc să dea mai multe credite. Practic, surplusul de lichiditate a fost plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată medie de dobândă care a oscilat între 5,5%-6%.
În septembrie, pe piaţa interbancară, suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost de 39,5 mld. lei medie zilnică, după ce în prima parte a anului 2024 valorile sumelor plasate astfel de bănci au depăşit nivelurile de pe parcursul anului 2023, care au oscilat între 20 şi 45 mld. lei, medie zilnică.
