♦ Costurile de trai mai mari au declanşat proteste în rândul oamenilor afectaţi puternic de şomaj şi boală.
Costurile în creştere ale alimentelor pun pieţele emergente în faţa unei duble provocări: acestea aruncă milioane de oameni în sărăcie şi stau în calea eforturilor băncilor centrale de a pune capăt celui mai puternic declin economic din decenii, scrie Bloomberg.
Preţurile alimentelor la nivel mondial au urcat cu aproape 8% din mai în condiţiile în care pandemia perturbă liniile de aprovizionare, iar vremea secetoasă afectează recoltele. Această accelerare a inflaţiei forţează strategii din India până în Mexic să încetinească ritmul lansării de stimulente monetare chiar într-un moment în care economiile lor au mai multă nevoie de ele.
La început, bancherii centrali au crezut că pandemia va avea un avantaj: determinând o scădere puternică a inflaţiei, aceasta va lăsa loc pentru o politică monetară „foarte expansivă“, arată Ernesto Revilla, de la Citigroup şi fost economist-şef al ministerului de finanţe din Mexic. Lucrurile nu au stat însă aşa.
„Mexicul este exemplul perfect al modului în care faptul că inflaţia nu a scăzut pe cât de rapid era de aşteptat la început stă în calea extinderii politicii monetare“, potrivit acestuia.
Costurile alimentelor la nivel mondial au urcat pentru a patra lună consecutiv în septembrie, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU. Strategii concentraţi pe evitarea creşterii falimentelor şi pierderilor de locuri de muncă sunt acum îngrijoraţi şi de creşterea preţurilor.
Costurile de trai mai mari au declanşat proteste în rândul oamenilor afectaţi puternic de şomaj şi boală.
Din moment ce gospodăriile din ţările mai sărace alocă o parte mai mare din bugete pe alimente, acestea din urmă au o pondere mai mare în cadrul indicatorilor inflaţiei. Creşterea costurilor la alimente a reprezentat unul din factorii care au determinat mari bănci centrale emergente să-şi pună pe pauză sau încetinească reducerile de dobânzi, văzându-şi astfel erodat principalul instrument de politică de care dispun în lupta cu recesiunea.
Chiar dacă oscilaţiile de preţuri sunt temporare, bancherii centrali se tem de aşa-numitele efecte secundare, în care accelerarea creşterii preţurilor împinge în sus aşteptările legate de inflaţie, determinând o nouă rundă de creşteri de preţuri.
Câteva ţări, ca Nigeria şi Vietnam, au decis să prioritizeze creşterea şi au mers mai departe cu reducerile de dobânzi în pofida presiunilor inflaţioniste.
Costurile mai mari ale alimentelor ar putea de asemenea să întârzie redresarea economică afectându-i pe cei mai săraci locuitori ai oraşelor, arată Adriana Dupita, economist pentru Bloomberg Economics.
