Bănci și Asigurări

Sondaj BNR: Băncile consideră că cele mai mari riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară a României sunt legate de deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi de securitatea cibernetică

Sondaj BNR: Băncile consideră că cele mai mari riscuri...

Autor: Roxana Rosu

31.01.2022, 17:03 119

Băncile din România consideră că cele mai mari riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară sunt cele legate de deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi de provocările la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare, potrivit unui sondaj realizat de BNR în decembrie 2021 şi publicat luni.

Evaluările băncilor reflectă o îmbunătăţire pentru majoritatea riscurilor comparativ cu exerciţiul anterior, din iunie 2021, aspect care se reflectă şi prin reducerea numărului de riscuri cu caracter ridicat. 

Similar exerciţiului anterior, riscul privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne îşi menţine poziţia de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat, însă atât nivelul curent, precum şi ceilalţi indicatori de risc au fost evaluaţi în scădere.

Riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare urcă de pe locul patru pe locul trei în harta riscurilor după importanţă, dar impactul potenţial şi dificultatea de gestionare sunt evaluate în scădere. Probabilitatea de apariţie se menţine în schimb relativ neschimbată.

Cele mai importante modificări privind nivelul curent al riscurilor se înregistrează în cazul riscului privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar şi al riscului de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

În ambele cazuri se remarcă o scădere a probabilităţii de apariţie, care conduce la coborârea cu două locuri în harta riscurilor a riscului legislativ (de pe locul trei pe locul cinci) şi trecerea acestuia din categoria de risc sistemic ridicat în cea de risc sistemic moderat, în timp ce riscul de nerambursare se menţine pe locul doi în harta riscurilor.

Datele analizate de Banca Naţională arată că riscul privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt la un nivel ridicat, aşteptările fiind de creştere (pentru primul risc), respectiv de stabilizare pentru următoarea perioadă (pentru ultimele două riscuri).

În ceea ce priveşte creşterea preţurilor la energie, instituţiile de credit apreciază că efectele se pot observa pe un orizont de timp scurt spre mediu prin creşterea ratelor de neperformanţă în special în sectorul populaţiei, respectiv pentru categoriile mai vulnerabile, în timp ce impactul asupra companiilor este de aşteptat să fie diferit în funcţie de sector. Nu se întrevăd efecte asupra indicatorilor financiari ai instituţiilor de credit.

În ulimul raport de Stabilitate Financiară din decembrie 2021, BNR a atras atenţia şi asupra unui risc asociat întârzierii reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, a riscului privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 şi a riscului de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

În ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene, România se menţine sub media europeană şi a ţărilor din regiune, iar în prezent atragerea fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă este condiţionată de implementarea unor măsuri la nivel naţional.

În opinia BNR, deşi realizarea investiţiilor bugetate prin PNRR poate contribui la susţinerea unui model de creştere sustenabil pe termen mediu şi lung, capacitatea instituţională redusă poate conduce la întârzierea implementării acestor programe, cu consecinţe negative importante asupra economiei şi sistemului financiar.

În contextul intensificării riscurilor la nivel global în a doua parte a anului, inclusiv pe fondul accelerării preţurilor la energie şi al creşterii preţurilor combustibililor fosili, implementarea investiţiilor verzi prin intermediul PNRR în vederea atingerii ţintelor asumate devine esenţială.

Sondajul mai arată că riscul de credit se menţine ridicat la nivelul portofoliului bancar, însă rata creditelor neperformante a continuat să se reducă atât pe segmentul companiilor nefinanciare cât şi pe cel al populaţiei.

Un element de vulnerabilitate este reprezentat de situaţia debitorilor care au beneficiat de moratoriul public instituit prin OUG nr. 37/2020 şi prelungit prin OUG nr. 227/2020. În acest caz însă, un factor atenuant este faptul că majoritatea moratoriilor au expirat încă din luna decembrie 2020. Un alt aspect important pentru dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante este legat de evoluţia pieţei imobiliare, având în vedere accentuarea activităţii pe segmentul rezidenţial, precum şi revenirea consemnată pe piaţa comercială.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO