Un studiu realizat de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din România (FGDB) reflectă situaţia reală din economia românească şi cunoştinţele populaţiei despre ce înseamnă fonduri garantate. Conform sondajului, principala sursă de informare a populaţiei privind procedura de restituire a banilor din depozite rămâne presa.
Întrebările puse de FGDB şi rezultatele sondajului
Cât ştim despre garantarea depozitelor?
Două treimi din populaţia bancarizată din Romania ştiu că depozitele sunt garantate. 32% dintre cei care au economii recunosc FGDB ca fiind instituţia care garantează economiile la bănci. Dintre cei care ştiu ca îşi pot recupera banii în caz de faliment, 10% cunosc procedura de restituire, un procent dublu comparativ cu sondajul din 2010. Deşi termenul legal de restituire a banilor în cazul falimentului bancar este de 20 de zile, respondenţii se aşteaptă să-şi recupereze banii cam într-un an. Plafonul legal de garantare, de 100 000 Euro echivalent lei, este cunoscut de 7% dintre intervievaţi. 10% cred că plafonul este mai mic de 100 000 Euro, în timp ce 26% se aşteaptă să primească toţi banii, indiferent de sumă. Presa este principala sursă de informare privind procedura de restituire a banilor din depozite, afirmă 50% dintre respondenţi.
Cine, cum şi cât economiseşte?
Românii au încredere în Leu. 80% dintre cei care au economisit în ultimul an au preferat moneda naţională. Tendinţa se păstrează şi în viitor : 76% dintre cei care îşi exprimă intenţia de a face economii în următoarele 12 luni aleg Leul. Veniturile mici şi creşterea cheltuielilor curente sunt principalele motive pentru care românii nu economisesc. Mai puţin de un sfert dintre respondenţi au pus bani deoparte în ultimul an. Suma medie economisită lunar reprezintă în jur de 20% din venitul lunar. 40% dintre intervievaţi declară că nu vor economisi în 2014.
50% dintre cei care au economisit bani în 2013 i-au păstrat în numerar, 26% în depozite la termen şi 19% în conturi de economii. Numerarul este perceput ca fiind un instrument sigur de economisire de către cei cu un grad scăzut de informare despre bănci şi de către cei care nu au încredere în bănci. Cel mai folosit produs bancar este în continuare cardul de debit (în proporţie de 80%), dar interesant este că doar 21% dintre deţinători ştiu că acest produs este ataşat unui cont curent. Depozitele la termen sunt considerate o metodă sigură de economisire de către persoanele care au încredere în bănci (37%), ştiu că depozitele pot fi recuperate în caz de faliment (39%) sau ştiu că FGDB garantează depozitele (39%). 69% dintre cei care economisesc o fac din prudenţă.
Cine, cum şi cât se împrumută?
În ceea ce priveşte creditarea, 36% din populaţia bancarizată are în prezent un credit. Cea mai mare parte dintre aceştia utilizează creditul de nevoi personale fără ipotecă, în Lei. Doar la creditele imobiliare sau ipotecare, Euro continuă sa fie moneda în care aleg să se împrumute românii. Cei care apelează la credite de nevoi personale au în majoritatea cazurilor un singur împrumut (76% dintre respondenţi, restul având două sau mai multe credite). Ca intenţie de viitor, doar 12% din populaţia intervievată declară că ar fi dispusă să contracteze un anumit tip de credit, de regulă fără ipotecă. Intenţia de a achiziţiona un credit imobiliar este mai mare în rândul celor care au economii.
Rezultatele provin din cel mai recent studiu al FGDB în rândul populaţiei bancarizate din România. Cercetarea de piaţă, ale cărei date au fost colectate în perioada 31 ianuarie – 2 martie 2014, a urmărit evoluţii legate de: situaţia financiară a populaţiei, comportament de economisire, atitudini faţă de sistemul bancar şi instituţii de credit, precum şi gradul de informare a românilor despre garantarea depozitelor şi aspecte privind instrumentele financiare şi creditarea.
Sondajul de opinie a fost realizat de Mercury Research, la nivel naţional, grupul ţintă constând din cetăţeni români, din mediul urban şi rural, care deţin cel puţin un instrument financiar-bancar. Au fost realizate 1242 de interviuri faţă în faţă, dintre care 839 în mediul urban şi 403 în mediul rural, cu o marjă de eroare de ± 2,8% la o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.
