La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, BCE a exclus majorarea dobânzilor până la sfârşitul anului viitor. Însă atunci Draghi nu va mai conduce instituţia. Mandatul său expiră în octombrie.
Ceea ce este cel mai şocant în cel mai recent discurs al preşedintelui Rezervei Federale americane Jerome Powell nu este menţionarea presiunilor externe asupra economiei - „curenţii potrivnici“, „incertitudinile“ -, ci frecvenţa ridicată cu care cel mai puternic bancher al lumii s-a referit la ele. În faţa acestor provocări, Powell a lăsat uşa deschisă reducerilor de dobânzi.
În zona euro, în faţa temerilor pieţelor că urmează o stagnare economică în stilul Japoniei, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi i-a şocat pe investitori spunând că instituţia sa va relaxa politica monetară din nou dacă inflaţia nu se întăreşte. În consecinţă, investitorii pariază acum că banca centrală a zonei euro va reduce şi mai mult dobânda la depozite, aflată deja sub zero. Ei nu exclud nici repornirea programului de stimulare de 2.600 de miliarde de euro prin achiziţii de active.
Pe piaţa internaţională a datoriilor, obligaţiuni cu yielduri negative în valoare de 12.000 mld. dolari reprezintă mesaje de alarmă din partea investitorilor, scrie Quartz. Aceste bonduri sunt un semn pentru băncile centrale că pieţele sunt îngrijorate de lipsa de forţă a economiei mondiale, de războiul comercial dintre SUA şi China, de tensiunile din Orientul Mijlociu şi de persistenţa inflaţiei slabe în economiile dezvoltate. Din cauza îngrijorărilor, investitorii se grăbesc să pună mâna pe orice activ sigur găsesc disponibil. Graba este atât de mare încât cantitatea de obligaţiuni cu randamente negative - investitorii ştiu că vor primi înapoi mai puţin decât au plătit dacă păstrează titlul până când acesta ajunge la maturitate - creşte. Pe bursele de acţiuni, anticiparea unui nou val de stimulente a împins cotaţiile la niveluri record.
În prezent, jumătate din obligaţiunile guvernamentale europene, adică titluri de 4.400 de miliarde de euro, au yielduri negative. La sfârşitul lunii ianuarie, valoarea era de 3.300 de miliarde de euro, potrivit datelor Tradeweb citate de Financial Times. De asemenea, la finalul lunii mai, 20% din obligaţiunile emise de companii europene cu ratinguri recomandate investiţiilor aveau yielduri negative. La nivel mondial, valoarea datoriilor cu randamente negative este la cel mai ridicat nivel din 2016, când britanicii au votat pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar Banca Angliei a repornit programul de achiziţii de obligaţiuni (quantitative easing) ca răspuns.
La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, BCE a exclus majorarea dobânzilor până la sfârşitul anului viitor. Însă atunci Draghi nu va mai conduce instituţia. Mandatul său expiră în octombrie. Mulţi strategi cred că avansul economic din zona euro va trebui sprijinit dacă SUA şi China nu-şi rezolvă curând problemele, notează Euronews. Oficialii de la BCE apreciază că mai degrabă vor folosi o reducere de dobândă ca prim pas de stimulare decât achiziţii de active, dacă vor fi obligaţi să acţioneze pentru întărirea inflaţiei, au declarat pentru Bloomberg trei surse din interiorul băncii. Dobânzi mai mici înseamnă reducerea costului creditării. „Draghi încearcă de fapt să îndepărteze perspectiva deflaţiei“, spune Justin Onuekwusi, analist la Legal & General Investment Management.
Comentariile lui Draghi privind relaxarea politicii monetare au declanşat imediat o depreciere a euro faţă de dolar, ceea ce i-a dat motiv preşedintelui american Donald Trump să atace BCE, acuzând instituţia de manipularea euro. Ieri, oficialii BCE au strâns rândurile în jurul băncii. Olli Rehn, membru în consiliul guvernator al BCE, a ripostat la comentariile lui Trump spunând că tensiunile comerciale provocate de acesta „sufocă creşterea“. „SUA nu sunt complet nevinovate pentru aceste chestiuni. Ar fi chiar mai rău dacă am avea un război valutar“, a afirmat finlandezul Rehn, văzut ca un posibil succesor al lui Draghi la şefia BCE, potrivit Bloomberg. În dispută a intervenit şi Carlos Costa, guvernatorul băncii centrale a Portugaliei, care a declarat că „este normal să existe comentarii, mai ales din partea acelora care nu înţeleg ce este independenţa şi care sunt obiectivele BCE“.
Rehn a explicat ieri că tensiunile comerciale reprezintă cea mai mare îngrijorare a BCE şi că instituţia va folosi orice instrument de politică monetară pe care-l are la dispoziţie dacă nu apar semne de îmbunătăţire în economia zonei euro. Oficialul a cerut Germaniei şi Franţei să coopereze mai bine pentru întărirea zonei euro.
Atacul lui Trump asupra BCE este ceva rar, însă preşedintele şi-a făcut un obicei din a ataca Fed pentru că nu se conformează planului său de a stimula creşterea economică prin ieftinirea creditării.
Bloomberg scrie, citând surse apropiate situaţiei, că preşedintele crede că are autoritatea de a-l înlocui pe preşedintele Fed Jerome Powell şi de a-i lua mandatul de guvernator în board-ul băncii. Însă, spun sursele, Trump nu intenţionează deocamdată să submineze poziţia lui Powell. Miercuri, Fed a anunţat că este pregătită să se lupte cu riscurile în creştere din economia americană şi globală cu reduceri de dobânzi începând poate chiar de luna viitoare. În cea mai recentă şedinţă de politică monetară, Fed a menţinut dobânzile, aflate mai sus faţă de cele ale BCE, şi a apreciat că va rata cu mult ţinta de inflaţie anul acesta. O majorare de dobândă ar fi prima după 2008. Atacurile lui Trump asupra Fed aruncă o umbră politică asupra oricărei decizii a Fed.
