• Leu / EUR4.7260
  • Leu / GBP5.3065
  • Leu / USD4.2193
Bănci și Asigurări

Standard & Poor's anunţă nori negri la orizont: Agenţia de rating estimează deficitul bugetar al României din acest an la 3,3%, peste nivelul asumat de Guvern

Standard & Poor's anunţă nori negri la orizont: Agenţia de rating estimează deficitul bugetar al României din acest an la 3,3%, peste nivelul asumat de Guvern

Autor: Alina Botezatu

16 mar 2019 894

Agenţia de rating Standard & Poor's estimează deficitul bugetar al României din acest la 3,3%, iar cel de anul viitor la 3,5%, peste ţinta angajată de 3% din PIB, din cauza cheltuielilor cu salariile şi cu pensiile, precum şi cu alte cheltuieli bugetare.

„Aceste niveluri vor fi rezultatul diminuării ritmului de creştere economică şi al măsurilor privind cheltuielile guvernamentale, pe măsură ce se apropie viitoarele alegeri – cele prezidenţiale din 2019 şi cele parlamentare din 2020. Considerăm că este cu atât mai ambiţios obiectivul Guvernului de a reduce drastic diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată datorată (TVA) şi TVA colectată, cea mai mare diferenţă în UE, conform datelor Comisiei Europene. În acelaşi timp, reducerea, din nou, a cheltuielilor cu investiţiile ar putea fi o provocare, având în vedere nevoile acute de infrastructură ale României”, au precizat reprezentanţii S&P.

De asemenea, pentru 2021 şi pentru 2022, deficitul bugetar este estimat la 3,4% din PIB, respectiv 3,3% din PIB. Raportul nu meţionează, dar depăşirea ţintei de 3% poate atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene (CE), ceea ce echivalează cu un control mai strict al cheltuielilor bugetare.

În raportul agenţiei de rating mai este remarcat faptul că deficitul bugetar din 2018 a rămas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performanţei solide a veniturilor bugetare, susţinute de o creştere ridicată a PIB-ului nominal şi de un alt an cu o alocare slabă pentru investiţii. Cu toate acestea, creşterile salariale accelerate din sectorul public au orientat structura cheltuielilor guvernamentale în continuare spre cheltuielile sociale inflexibile şi de natură salarială, precum şi spre o îndepărtare de investiţii.

„Considerăm că prioritizarea cheltuielilor de consum în faţa cheltuielilor de investiţii este negativă pentru competitivitatea şi creşterea pe termen lung a României. Salariile şi contribuţiile la asigurările sociale reprezintă o parte rigidă şi inflexibilă a cheltuielilor Guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem că această dispoziţie lasă Guvernului puţin spaţiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate să crească semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidenţiază vulnerabilitatea ţării la şocurile externe potenţiale şi o încetinire pronunţată a creşterii economice. Politica fiscală prociclică a Guvernului erodează câştigurile fiscale greu câştigate în anii de după criză”, au explicat reprezentanţii S&P.

Creşterea economică a României este estimată la 3,5% în acest an, la 3,4% anul viitor, la 3,2% în 2021 şi 2022. PIB-ul nominal este prognozat să ajungă la 1.015 miliarde de lei (245 de miliarde de dolari) în acest an, sub estimarea de 1.022,5 miliarde de lei a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, pe baza căreia a fost făcut bugetul pentru acest an.

De asemenea, PIB-ul nominal este estimat să ajungă anul viitor la 1.089 de miliarde de lei (266 de miliarde de dolari), la 1.163 de miliarde de lei (291 de miliarde de dolari) în 2021 şi la 1.242 de miliarde de lei (310 de miliarde de dolari) în 2022.

Veniturile bugetare sunt estimate să rămână relativ constante la nivelul de 30%, cât a fost anul trecut, în următorii patru ani, atingând un nivel de 30,2% din PIB în 2022. De asemenea, cheltuielile bugetare sunt estimate să se stabilizeze la 33% din PIB, în următorii patru ani, aproximativ nivelul de anul trecut.

Rata anuală a inflaţiei este estimată de agenţia de rating citată la 3,5%, în medie, în cursul acestui an, în scădere, comparativ cu nivelul de anul trecut, unul dintre motive fiind reducerea preţurilor la energie, la nivel global.

Reprezentanţii agenţiei reamintesc că riscurile la adresa poziţiei bugetare pe termen mai lung sunt, de asemenea, orientate către scădere, din cauza incertitudinii cu privire la unele propuneri recente de politici bugetare. Printre aceste propuneri, raportul S&P reaminteşte de Legea pensiilor, care ar putea să majoreze „în mod semnificativ factura cu pensiile în 2020 şi în anii următori”.

„Astfel de iniţiative de reformă sugerează că: câştigurile politice pe termen scurt ar putea continua să influenţeze strategia fiscală şi alocările directe din zona de capital către cheltuielile curente, parte a bugetului. În plus, în cadrul politicilor sale de urgenţă din 2018, Guvernul a făcut contribuţiile la Pilon II de pensii opţionale, ceea ce a deblocat fluxuri de până la 0,8% din PIB în buget, în timp ce parţial a diluat viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem că presiunile asupra bugetului României vor persista pe parcursul orizontului nostru de prognoză, până în 2022”, au subliniat reprezentanţii S&P.

Raportul agenţiei de rating mai evidenţiază că aderarea României la UE este o importantă ancoră politică, iar autorităţile sunt angajate să respecte ţinta de deficit prevăzută în Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, parţial pentru că o încălcare ar putea pune în pericol accesul României la fondurile structurale.

„Ponderea datoriei publice a României rămâne modestă într-o comparaţie cu nivelurile din UE. În linie cu prognoza privind deficitul, ne aşteptăm ca datoriile publice ale României să crească treptat până la un nivel încă moderat, de puţin sub 40% din PIB, până în 2021. În acelaşi timp, profilul datoriei rămâne constrâns de o cotă relativ mare a datoriei în valută, precum şi de o expunere ridicată a sectorului bancar intern faţă de datoria guvernamentală”, au detaliat reprezentanţii S&P.

Mai exact, datoria publică s-a stabilizat în ultimii doi ani, 2017 şi 2018, la 35,2-35,3% din PIB, iar anul acesta este estimată să urce la 36,5%, la 36,8% anul viitor, la 37,9% în 2021 şi la 38,8% în 2022.

În plus, datoria raportată la venituri este estimată să urce de la 117,5% anul trecut, la 122,2% anul acesta, la 122,9% anul viitor, la 125,9% în 2021 şi la 128,4% în 2022.

Agenţia anticipează că presiunile asupra contului curent vor continua să crească până în 2022, în condiţiile în care consumul guvernamental şi cererea internă totală potenţează importurile, iar exporturile încetinesc. În aceste condiţii, S&P estimează că deficitul de cont curent va rămâne în medie în jurul valorii de 4,5% din PIB, până în 2022, iar elementul pozitiv este că finanţarea acestuia se face, în mare măsură, prin intrări stabile, care nu determină crearea de datorii.

„Din acest motiv, datoria externă netă raportată la activele externe lichide ale României, măsura noastră preferată, va rămâne relativ scăzută, la aproximativ 30% din încasările din contul curent. În timp ce presupunem că investiţiile străine directe nete vor acoperi în continuare o parte semnificativă din deficitul extern, în următorii câţiva ani, pe măsură ce investitori străini existenţi vor continua să reinvestească din câştiguri, observăm o lipsă a investiţiilor străine noi, sugerând că investitorii ar putea fi din ce în ce mai preocupaţi de creşterea rapidă a salariului, de lipsa de dezvoltare a infrastructurii şi de menţinerea unor incertitudini politice şi de strategie”, au mai explicat reprezentanţii S&P.

De asemenea, sectorul bancar, care are predominant capital străin, rămâne „solid”, în opinia analiştilor S&P. Raportul dintre împrumuturi şi depozite al sistemului a scăzut la aproape 80%, la sfârşitul anului trecut de la vârful de 137% în 2008.

„Creşterea creditării a rămas pozitivă în ultimii doi ani, datorită creşterii puternice a creditelor acordate populaţiei şi creditelor denominate în lei. Creşterea creditului a fost susţinută în mod semnificativ de cele ipotecare, care beneficiază de programul Prima Casa, fiind menite să susţină cumpărătorii primei lor case printr-o garanţie de 50% din partea Guvernului”, au mai subliniat reprezentanţii S&P.

Creditele neperformante au scăzut într-un ritm impresionant, reducându-se cu mai mult de trei ori, până la mai puţin de 5% din totalul creditelor, la 31 decembrie 2018, de la peste 21% la jumătatea anului 2014, mai aminteşte agenţia de rating.

„Ratele de lichiditate şi de solvabilitate rămân puternice. Băncile şi-au menţinut rentabilitatea„ în ciuda ratelor scăzute ale dobânzilor”, au subliniat reprezentanţii S&P.

Reprezentanţii agenţiei au mai subliniat stabilitatea leului, în cursul anului trecut, comparativ cu celelalte monede din regiune, despre care consideră că a fost ajutată de „unele ieşiri din rezerva valutară”.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7260
Diferență: 0,0233
Ieri: 4.7249
Azi: 4.2193
Diferență: -0,1136
Ieri: 4.2241
Azi: 5.3065
Diferență: 0,2645
Ieri: 5.2925
Azi: 4.2262
Diferență: 0,0947
Ieri: 4.2222