Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în februarie 2032, şi a împrumutat luni de la bănci suma de 683 milioane lei, cu 183 mil. lei peste nivelul de 500 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 6,53%.
La licitaţie au participat şase dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 1,09 mld. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 915 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 180 mil. lei.
Din suma totală adjudecată, de 683 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 548 mil. lei şi în contul clienţilor 10 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 125 mil. lei.
Rata cuponului a fost de 6,70%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,48%.
Deşi dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci şi în regiune, chiar într-o măsură mai mare, şi nu reprezintă o scădere de încredere în statul român, explică într-o analiză Dan Suciu, director Direcţia de Comunicare din cadrul BNR.
Spre exemplu, ecartul la dobânzile obligaţiunilor guvernamentale româneşti cu scadenţă la 10 ani faţă de cele similare maghiare şi poloneze s-a redus faţă de sfârşitul lunii octombrie 2021 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
În ultimele două luni statul român a rambursat două împrumuturi substanţiale, angajate în trecut: pe 7 februarie s-a rambursat o emisiune de titluri de stat denominate în dolari, cu scadenţa iniţială de 10 ani, în valoare de 2,1 miliarde dolari, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat denominată în lei, cu scadenţa iniţială de 5 ani, în valoare de 10,5 miliarde lei.
„Daca nu exista încredere în starea financiară a statului român, asemenea rambursări s-ar fi făcut cu foarte mare dificultate. Nu a fost cazul. Rambursările s-au făcut fără probleme, cu toate că în această perioadă a început războiul din Ucraina care a adus multă tensiune şi volatilitate în pieţele financiare internaţionale”, mai spune Dan Suciu.
