Randamentele la titlurile de stat au scăzut în trimestrul al treilea, continuând trendul descendent pe care s-au înscris în prima jumătate a anului, evoluţia fiind influenţată de inflaţia redusă, îmbunătăţirea percepţiei de risc faţă de România şi reducerea dobânzii-cheie.
Randamentele pentru titlurile cu scadenţa la şase luni s-au menţinut în jur de 2%, de cinci ori mai mici decât în 2009. Pentru titlurile cu maturitatea de un an, randamentele au coborât la 2,22%, după ce la sfârşitul lunii iunie urcaseră uşor, la 2,5%. Trendul a fost descendent şi în cazul titlurilor cu scadenţa pe termen mediu şi lung.
Unii analişti se aşteaptă la o inversare a trendului în perioada următoare pe fondul unei posibile reorientări a investitorilor către pieţele dezvoltate. Creşterea ratelor de dobândă de către banca centrală americană în următoarea perioadă ar putea duce la creşterea randamentelor pe pieţele de frontieră şi emergente.
„Nu cred că randamentele la titluri de stat vor mai continua să scadă. Cred că mai degrabă vor avea o tendinţă de creştere. Până acum au fost lichidităţi care s-au îndreptat spre pieţele de frontieră ca România. Evoluţia este influenţată şi de decizia Fed, s-ar putea să fie o reorientare către pieţele dezvoltate“, a spus analistul economic Aurelian Dochia.
Pe de altă parte, analiştii se aşteaptă ca BNR să continue reducerea dobânzii-cheie, aceasta urmând să scadă până la 3% luna aceasta şi chiar la 2,75% până la finalul anului.
Diminuarea costurilor la care se împrumută statul a venit pe fondul inflaţiei reduse şi al îmbunătăţirii percepţiei de risc privind România. În luna august, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%. Totodată, BNR a coborât dobânda-cheie la un nou minim, 3,25% pe an.
România a revenit în acest an la calificativul „investment grade“ de la toate cele trei mari agenţii de rating, Standard&Poor’s (S&P), Moody’s şi Fitch. Agenţia de rating Fitch a anunţat la începutul lunii septembrie că menţine România în categoria recomandată investitorilor şi a reconfirmat perspectiva stabilă a ratingului datoriei guvernamentale.
„Istoric avem multe titluri de stat cumpărate de americani, dar în ultimul timp au crescut expunerile pe titlurile de stat româneşti din partea europenilor. Acest lucru face ca o creştere a dobânzilor din partea Fed să nu aibă un efect semnificativ, acesta fiind compensat şi de reducerea dobânzii de către BCE. Totodată, reducerea dobânzii-cheie de către BNR, probabil cu 50 de puncte de bază până la finalul anului, va avea un impact direct asupra randamentelor, mai ales la titlurile pe termen lung“, a spus Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.
Ministerul Finanţelor a vândut luni obligaţiuni de 244 mil. lei, 60% din suma vizată, după ce investitorii au suprasubscris oferta, dar au cerut un randament mai mare decât în august, când statul a deschis ultima dată emisiunea cu scadenţă în iunie 2021.
Trezoreria intenţiona să vândă obligaţiuni în valoare de 400 de mil. lei, pentru care a primit oferte de 617,5 mil. lei. Randamentul mediu anual cerut de cumpărători s-a situat la 4,26%, în urcare faţă de 4,14% pe an în luna august şi 3,88% pe an în iulie. Ieri Ministerul Finanţelor a mai împrumutat 60 mil. lei printr-o licitaţie suplimentară.
„Nu este o surpriză că nu s-a luat toată suma. Exista deja un buffer de lichiditate şi Ministerul Finanţelor îşi permite să refuze anumite oferte, mai ales că aversiunea la risc a continuat“, a spus Pătrulescu.
De la începutul anului, Ministerul Finanţelor a împrumutat din piaţa internă 29 de miliarde de lei şi 929 milioane de euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde de dolari şi 1,25 miliarde de euro, prin trei emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi respectiv 30 de ani.
Agravarea conflictului din Ucraina ar putea avea o influenţă negativă asupra costului la care se împrumută statul.
„Impactul direct al conflictului este destul de mic, dar există un impact indirect. 70% din exporturile României pleacă în Uniunea Europeană. Afectarea perspectivelor de creştere din Europa, inclusiv din cauza sancţiunilor impuse poate avea efecte negative asupra costului de împrumut“, a adăugat Pătrulescu.
