Românii conduc în clasamentul european care indică tendinţa de economisire de la nivelul populaţiei în contextul pandemic, cu un procent de 83% faţă de 66,5%, media europeană, fiind urmaţi de polonezi (82%), turci (80%) şi cehi (71%), arată datele celui mai recent studiu ING.
În plus, aproape 75% dintre români au luat decizia de a-şi reduce cheltuielile, peste media europeană de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Similar, pe următoarele locuri se situează turcii (73%), polonezii (70%), italienii şi spaniolii (66%).
„Ponderea foarte mare de români care încearcă să economisească (83%) şi să îşi reducă cheltuielile (75%) este remarcabilă. La începutul pandemiei, economisirea a fost pentru mulţi un lucru neintenţionat, ca urmare a impunerii restricţiilor de mobilitate. După aproape un an, numărul celor care şi-au propus să economisească în mod activ a crescut substanţial”, spune Valentin Tătaru, economist şef în cadrul ING Bank România.
Decizia conştientă de a economisi mai mulţi bani este corelată şi cu faptul că, la nivel european, românii (52%) se aşteaptă cel mai mult să se confrunte cu dificultăţi financiare, pe fondul pandemiei. La polul opus, se află olandezii (16%), luxemburghezii (20%), belgienii şi germanii (23%).
Pentru a-şi creşte veniturile, 40% dintre români spun că au lucrat mai multe ore la locul de muncă, acesta fiind, de asemenea, cel mai ridicat procent la nivel european. Mai mult, 37% dintre români ar fi dispuşi să efectueze muncă suplimentară dacă ar avea această posibilitate.
În ceea ce priveşte schimbarea comportamentului de plată, aproximativ 58% dintre români folosesc mai puţin numerar, ocupând, astfel, locul trei ca pondere de creştere după englezi (65,4%) şi polonezi (64,5%). Peste 54% dintre respondenţii români au spus că acum preferă să plătească cu cardul, peste media europeană de 49%, indică datele ING.
Deşi românii sunt vizibil mai preocupaţi de economisire, aproape 33% dintre aceştia afirmă că nu au o rutină de economisire (cea mai ridicată pondere la nivel european). Doar 27% dintre români pun bani deoparte atunci când încasează salariul, aflându-se pe ultimul loc al clasamentului european, iar 22% dintre respondenţi spun că preferă să pună deoparte banii rămaşi la sfârşit de lună. Aşteptând finalul lunii pentru depunerea economiilor, peste 17% dintre români rămân, însă, întotdeauna fără bani înainte de următorul salariu, situându-se şi aici pe prima poziţie.
„Avem încă un procent ridicat de români (33%) care nu au un plan de economisire. Deprinderea unei rutine necesită disciplina monitorizării tuturor cheltuielilor. O metodă eficientă de a economisi este de a depune 5-10% din valoarea salariului în contul de economii imediat după încasarea salariului, nu la final, când, de regulă, nu mai rămân bani”, adaugă Valentin Tătaru.
Studiul ING mai notează că peste 35% dintre români spun, în continuare, că nu au economii - acelaşi procent ca în studiul internaţional ING din luna mai 2020 şi în descreştere cu patru procente faţă de cel din decembrie 2019). Dintre cei care au un fond de rezervă, aproape 36% dintre respondenţi spun că are o valoare mai mică decât un salariu lunar, 23% dintre aceştia că reprezintă echivalentul a unul-trei salarii şi doar 14% că este echivalentul a patru-şase salarii. Cu toate acestea, 70% dintre români consideră că îşi gestionează bine banii.
Românii cu vârste între 25 şi 34 sunt cei mai interesaţi de economisire, iar 36% dintre aceştia au răspuns că îşi transferă lunar o parte din salariu în contul de economii, comportament recomandat pentru economisire. Peste 21% dintre respondenţii români care au declarat că nu pot să economisească se află în grupele de vârstă 55-65 ani şi peste 65 ani.
La polul opus, peste 50% dintre luxemburghezi şi aproximativ 42% dintre cehi şi olandezi îşi pun bani în contul de economii în fiecare lună, după încasarea salariului.
„Într-o notă optimistă, economia ar putea să îşi revină la nivelul pre-pandemie chiar în a doua parte a anului 2021, ritmul creşterilor salariale va rămâne unul pozitiv, iar rata şomajului pare a fi deja în scădere”, concluzionează Valentin Tătaru.
