Bănci și Asigurări

Seminar ZF: Sunt bani pentru creditare, dar nu există încredere. Legea insolvenţei a rămas o problemă

La conferinţa ZF de ieri s-au discutat soluţii de refacere a legăturii dintre bănci şi antreprenori, care să conducă la creşterea creditării în economie.. Foto: Marius Dumbrăveanu

Autor: Ciprian Botea, Liviu Popescu, Andra Oprescu

12.11.2014, 00:09 1740

Băncile au lichidităţi pentru a accelera creditarea, dar banii nu ajung în economie pentru că relaţia dintre antreprenori şi bancheri este lipsită de încredere, inclusiv ca efect al sutelor de mii de insolvenţe din perioada de criză.

Aceasta a fost concluzia conferinţei „Cum reconstruim încrederea între bănci şi antreprenori“, organizată de ZF împreună cu Volksbank, Kredyt Inkaso şi Crosspoint.

„Cea mai mare problemă a mediului antre­prenorial este legea insolvenţei. Măsurile anticriză au băgat de fapt România în criză. Problema este că nu mai putem să creştem, observăm ţările vecine care se dezvoltă, iar noi stăm pe loc. E nevoie ca bancherul să înţeleagă afacerea, e nevoie ca relaţia care se creează de-a lungul timpului între antreprenor şi bancher să fie una de încredere“, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele Alexandrion, cel mai mare producător local de băuturi spirtoase, prezent la conferinţa ZF organizată împreună cu Volksbank, Kredyt Inkaso şi Crosspoint.

El spune că mulţi antreprenori au abuzat de legea insol­venţei pentru a scăpa de datorii, ceea ce a distrus încrederea băncilor, dar pe de altă parte susţine că este nevoie ca bancherii să se apropie mai mult de clienţi, să ajungă să le cunoască businessul, nu doar să analizeze cererile de credite dintr-un birou, pe baza unor documente. „Băncile spun că riscul (departamentul de risc - n. red.) nu a aprobat creditul. Dar cine este acest risc?“

Bodgan Neacşu, vicepreşedintele corporate al Volksbank, spune că bancherii încearcă să înţeleleagă aface­rile clienţilor, dar că nici riscurile nu pot fi ignorate, acestea devenind evidente mai ales în perioada de criză.

„Băncile au început să conştientizeze abia după 2009 ce înseamnă riscurile sau urmările perioadei în care au finanţat într-un anumit mod. Antreprenorii trebuie să se uite la afacerilor lor şi să vină cu proiecte care pot fi finanţate deoarece banca nu îi poate spune unde şi în ce să investească. Sistemul bancar din România are foarte multă lichiditate, iar dacă aceşti bani nu se plasează în economia reală, vor pleca în străinătate“, a spus Neacşu.

El face referire la faptul că băncile locale s-au bazat în trecut pe linii de finanţare în valută de la băncile-mamă din străinătate, dar acum aceşti bani se întorc în Austria, Franţa, Grecia sau Italia pe măsură ce finanţările ajung la maturitate pentru că aici nu mai pot fi utilizaţi în mod profitabil. Aproape 40% din aceste linii de finanţare au fost rambursate în criză, soldul total fiind în prezent de circa 13 miliarde de euro.

Creditele acordate com­pa­niilor însumau 112 mi­liarde de lei (25 mld. euro) la finalul lunii septembrie, fiind în scădere cu apro­ximativ 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creditarea în valută a înregistrat o scădere dramatică de aproape 14% în ultimul an, ca urmare a restricţiilor impuse de BNR şi a lipsei de resurse în valută. „Vestea bună este că în ultima perioadă creditele noi au început să crească“, spune Lucian Croitoru, con­silier al guvernatorului BNR.

„Cred că se acordă credite în toate domeniile de activitate însă problema este în ce măsură. După criză, activitatea de creditare a coborât foate mult în termeni de stoc. Vestea bună este că în ultima perioadă creditele noi au început să crească. De câte ori apare un boom puternic, după spargerea bulei urmează câţiva ani buni în care creditarea rămâne joasă, deşi producţia se reia“, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Datele BNR arată o creştere a stocului de credite în ultimul an doar în industrie, agricultură şi servicii. Bancherii încă nu reuşesc să crească stocul din creditele noi pentru că în afara rambursărilor, un impact major asupra bilanţurilor îl are şi procesul de curăţare a portofoliilor de credite neperfor­mante.

Băncile au un stoc de credite neperformante de circa 10 mld. euro, iar anul acesta au accelerat curăţarea porto­foliilor forţate inclusiv de BNR să scoată din bilan­ţurile îm­prumuturile provizionate integral. Bancherii au început să vândă de anul acesta inclusiv credite corporate.

„Rolul companiei noastre este de accelerare a creditării. Noi practic facem reciclarea creditelor, tot ce înseamnă postcre­ditare. Anul acesta a fost unul istoric deoarece băn­cile au vândut mai multe credite garantate decât nega­ran­tate. Administrăm aproximativ 500 milioane de euro, iar o treime din portofolii sunt IMM-uri şi corporate“, spune Andrei Mocanu, directorul general al firmei de recuperare creanţe Kredyt Inkaso.

Codrin Matei, managing partner la Crosspoint Investment Banking & Real Estate, spune că băncile au fost mult mai concentrate pe rostogolirea creditelor şi pe amânarea momentului în care să îşi asume pierderile reale. „Unele bănci au ajuns la o înţelegere cu clienţii, altele au preferat vânzarea la pachet a creditelor, dar din punct de vedere financiar nu cred că este cea mai bună decizie pentru bănci.“

 

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

Cred că în toate domeniile de activitate se creditează, însă problema este în ce măsură. După criză, activitatea de creditare a coborât foate mult în termeni de stoc. Vestea bună este că în ultima perioadă creditele noi au început să crească. De câte ori apare un boom puternic, economiile emergente se transformă într-un model, iar după spargerea bulei, urmează câţiva ani buni în care creditarea rămâne joasă, deşi producţia se reia.

 

Nawaf Salameh, preşedintele Alexandrion Grup

Cea mai mare problemă a mediului antreprenorial din României este legea insolvenţei. Măsurile anticriză au băgat de fapt România în criză. Problema este că nu mai putem să creştem, observăm ţările vecine care se dezvoltă, iar noi stăm pe loc. E nevoie ca bancherul să înţeleagă afacerea, e nevoie ca relaţia care se creează de-a lungul timpului între antreprenor şi bancher să fie una de încredere.

 

Codrin Matei, managing partner la Crosspoint Investment Banking & Real Estate

Puntea de legătură trebuie reconstruită prin transparenţă, venită atât de la bănci cât şi de la antreprenori. Băncile au fost mult mai concentrate pe rostogolirea creditelor şi pe amânarea momentului în care să îşi asume pierderile reale. Unele bănci au ajuns la o înţelegere cu clienţii, altele au preferat vânzarea la pachet a creditelor, dar din punct de vedere financiar nu cred că este cea mai bună decizie pentru bănci.

 

Aurel Beşliu, acţionar al Cocor SA

Problema este că atunci când faci investiţii importante plăteşti statului mai mult decât investitiţia. Coborârea dobânzii sub nivelul de profit al societăţii reprezintă singura şansă folosind creditarea ca să poţi evolua spectaculos. Niciun antreprenor care înfiinţează un start-up nu are credibilitate, sistemul bancar nu se uită la aşa ceva. De abia acum se nasc germenii unei economii reale.

 

Eugen Bîrsescu, director financiar al Bulrom

Relaţia client-bancă se menţine rece pentru că mulţi clienţi au o experienţă neplăcută în urma angajării unor credite mari în anii anteriori, iar pe cealaltă parte bancherii nu îşi cunosc clienţii. Noi, antreprenorii, vrem să vedem în sistemul bancar că este un promotor al creşterii şi al finanţării. Încrederea se va restabili cu siguranţă dacă vom beneficia de un capital uman specializat în sistemul bancar.

 

Bogdan Neacşu, vicepreşedinte corporate al Volksbank

Băncile au început să conştientizeze abia după 2009 ce înseamnă riscurile sau urmările perioadei în care au finanţat într-un anumit mod. Antreprenorii trebuie să se uite la afacerile lor şi să vină cu proiecte care pot fi finanţate deoarece banca nu le poate spune unde şi în ce să investească. Sistemul bancar din România are foarte multă lichiditate, iar dacă aceşti bani nu se plasează în economia reală, vor pleca în străinătate.

 

Andrei Mocanu, directorul general al Kredyt Inkaso

Majoritatea bancherilor fac situaţia de creditare în faţa calculatorului, însă aceştia trebuie să meargă pe teren pentru a avea o legătură directă cu clienţii. Este nevoie de un model nou de business prin care să fie promovată educaţia financiară. (...) Noi administrăm credite neperformante de aproximativ 500 milioane de euro, iar o treime din portofolii sunt IMM-uri şi corporate.

 

George Brezoi, secretar de stat în Departamentul pentru IMM-uri

Ceea ce ne lipseşte este educaţia antreprenorială. Pe de altă parte lipseşte accesul la informaţii. O altă problemă este accesul la finanţare. Statul pune la dispoziţie o serie de instrumente, iar antreprenorul trebuie să meargă către ele. Programele de finanţare ne ajută să scutim ceva, nu să îndeplinim vise. O ultimă problemă este că antreprenorii nu înţeleg importanţa asocierii.

 

Petru Ştefănuţ ,directorul general al Transport Trade Services

Gândirea noastră are următoarele caracteristici: surse proprii, linie de finanţare fără penalizări pentru neutilizare şi dobândă rezonabilă care să accepte plata ratelor pentru creditele de investiţii. (...) Dacă creditorii ar putea găsi un interes comun, deci banca să restructureze din credite, iar o parte din creditori ar accepta să vină cu capital, să transfere banii şi să îi ducă în capitalul social, situaţia s-ar schimba.

 

Bogdan Păduraru, ERP director la TotalSoft

Noi nu am apelat la bănci. Produsele noastre sunt intangibile şi băncile nu au o adresare specializată pentru ceea ce facem. Dacă un tânăr vine cu o propunere de aplicaţie pentru smartphone, nu primeşte finanţare pentru idee. El ar avea nevoie de finanţare la început, apoi poate se mai descurcă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO