Bancherii implicaţi în cel mai mare scandal al creditării din ultimii ani, o anchetă a procurorilor care are în vedere credite acordate fraudulos de 85 de milioane de euro, au încasat şi "bonificaţii pentru că au creat impresia unei activităţi legale prodigioase prin menţinerea creditării la un nivel ridicat", după cum arată referatul întocmit de procurori în al doilea caz de fraudă bancară trimis în faţa instanţei în decurs de o lună.
Aşa se face că ieri Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Adrian Martiş (director general al BRD Grup Unirea) şi a lui Andrei Nanu (director comercial la BRD Grup Dorobanţi), în timp ce oamenii de afaceri Marius Locic şi Ioan Creştin vor fi cercetaţi în libertate.
Este primul caz când doi directori de centre bancare importante din Bucureşti au ajuns să fie după gratii, deocamdată pentru anchete. Cele două centre - Unirii şi Dorobanţi - au mai multe sucursale ale BRD-Société Générale sub coordonare.
Cazul ridică întrebări serioase pentru sistemul bancar, chiar dacă cele 85 de milioane de euro nu reprezintă decât 0,16% din totalul creditelor de 52 de miliarde de euro acordate persoanelor fizice şi juridice de către băncile din România, pentru că este pusă în discuţie o problemă "fierbinte": supraevaluarea imobilelor aduse în garanţie. Un alt mare semn de întrebare provine din faptul că, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firmele creditate cu zeci de milioane de euro, citate în referatul procurorilor, aveau cifre de afaceri de cel mult 4 mil. euro, figurau la Ministerul Finanţelor cu 1-2 angajaţi, iar după 2009 nici n-au mai depus bilanţuri, ceea ce indică imposibilitatea creditării în condiţiile respectării normelor bancare specifice.
Dacă în cazul de acum o lună, bancherii apăreau în principiu drept victime ale clienţilor care prezentaseră documente false greu de depistat pentru a obţine credite, în noua fraudă estimată de DIICOT la 85 mil. euro este vorba despre implicarea directă a unor angajaţi bancari, situaţie care trădează slăbiciunea sistemelor de control intern ale băncilor şi naşte suspiciuni privind existenţa altor cazuri similare.
Oficialii băncilor au insistat la primul caz că nu este vorba de o reţea a "bancherilor", ci de o încercare de fraudare din afara sistemului bancar, dar acum sunt arestaţi chiar doi şefi de sucursală bancară.
Supraevaluarea garanţiilor imobiliare, o bombă amorsată în Dosarul Bancherilor II
În plus, noul caz scoate în evidenţă participarea la actele de fraudă a unor evaluatori (Diana Gireadă, arestată la rândul său pentru 29 de zile, şi Orlando Ghiorghe, care a primit interdicţie de a părăsi ţara), precum şi a unor notari (Liuba Alexandrescu şi Camelia Pop au de asemenea interdicţie de a părăsi ţara). Nu lipseşte însă elementul garantării unora dintre creditele frauduloase, şi anume Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, care a apărut şi în scandalul anterior.
Ceea ce poate da frisoane din perspectiva situaţiei întregului sistem bancar este menţionarea de către procurori a unei practici extrem de periculoase folosite în cazul actual: constituirea de garanţii supraevaluate reprezentând proprietăţi imobiliare. De asemenea, potrivit procurorilor, activităţile frauduloase datează încă din 2008, ceea ce ridică şi mai mari semne de întrebare asupra sistemelor antifraudă din bănci şi sugerează posibilitatea ca şi alte cazuri să iasă la iveală sau pur şi simplu să se ascundă în mormanul de credite înregistrate ca neperformante sau deja scoase din bilanţurile băncilor.
Valoarea totală a garanţiilor aduse de creditori în sistemul bancar este de circa 30 de miliarde de euro, conform unei estimări a ZF pe baza Sondajului privind creditarea companiilor şi populaţia din noiembrie 2012 publicat de BNR.
În cazul fraudei bancare aduse în instanţă în noiembrie Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, sugera că procurorii n-ar trebui să se grăbească să acuze bancheri şi eventual să comită abuzuri din necunoaşterea unor practici bancare.
Acum însă oficialul BNR şi-a schimbat complet tonul: "Recentele anchete desfăşurate de Parchet sunt binevenite şi se constituie într-un factor descurajator pentru cei tentaţi să comită astfel de fapte", a spus Cinteză, citat de Mediafax.
El subliniază că atât BNR, cât şi băncile afectate de fraude au sesizat procurorii în mai multe situaţii. BRD, banca francezilor de la SocGen implicată în ambele cazuri de fraudă instrumentate de DIICOT, spune că descoperise de-abia în urmă cu câteva luni scheme de finanţare ilegală din trecut şi precizează că a luat măsuri de întărire a sistemelor de control şi i-a concediat pe angajaţii care nu au respectat normele şi procedurile interne, fără a menţiona vreun nume.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
