Economiştii critică dur taxa pe tranzacţiile bancare, una dintre măsurile discutate de partide în grupul de lucru de la Palatul Cotroceni, care îşi propune realizarea unui pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar scăpat de sub control. Această taxă vehiculată ar propune taxarea cu 1-3 lei fiecare tranzacţie bancară.
”A aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? Aplicăm o asemenea taxă care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă”, a spus Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un interviu la Digi24.
Rădulescu îndreaptă atenţia mai degrabă către ANAF şi către colectarea defectuasă a TVA, având în vedere că România pierde 9 miliarde de euro anual din necolectarea de TVA. ”Cea mai mare problemă pe care o avem o reprezintă neîncasarea veniturilor statului. ANAF trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţă politică sau de altă natură. Noi nu încasăm 30% din TVA, media UE este de 6%. Noi nu încasăm 30% şi vorbim de alte formule de a încasa banii la buget, când avem o hemoragie extraordinară”, a spus el.
Taxa pe tranzacţii este criticată şi de Cristian Păun, profesor la ASE, într-o postare pe Facebook, făcând o paralelă cu o măsură similară adoptată în Slovacia.
”Suveraniştii lui Fico din Slovacia au introdus din iunie o taxă pe tranzacţii / operaţiuni bancare. Pe acelaşi model, ai noştri o preiau pe nemestecate şi vor şi ei să o introducă şi la noi. Taxa este aberantă şi a produs deja haos la slovaci, efecte adverse”.
Păun a publicat de asemenea o listă cu probleme pe care le-ar aduce această taxare pe tranzacţii bancare.
Vedeţi mai jos lista integrală:
1. Dublează TVA: în principiu, nu poţi pune două taxe pe vânzări. Nu poţi avea şi TVA şi o taxă plătită când cumperi cu TVA. Procent din ceea ce cumperi. Ori una, ori alta. Sunt două taxe care fac acelaşi lucru. Sumă fixă / tranzacţie e nasoală şi nedreaptă rău. Desigur, guvernul o preferă pe cea pe plăţile prin bănci pentru că nu are regularizare de TVA, încasează integral taxa. Doar că, în acest caz, ar trebui renunţat la TVA. De fapt, chiar triplează TVA, având în vedere că avem şi taxa pe cifra de afaceri astăzi în vigoare. Deci, în anumite cazuri, vom aplica 3 taxe diferite pe vânzări. Suntem de râsul lumii.
2. Nu este clar care vor fi excepţiile. Şi vor trebui să fie foarte multe. Altfel, taxa devine extrem de nocivă şi abuzivă. De exemplu: eu primesc banii de la angajator prin transfer bancar din contul lui în contul meu. Impozitul apare. Apoi, eu plătesc din acest cont la magazin. Mai apare odată impozitul. De ce îl plătesc de două ori? Sau: îmi transfer bani în contul de economii. Plătesc impozit. Scot depozitul şi dobânda. Plătesc iar impozitul. Îl plătesc de două ori? Când iau un credit, banii se transferă în contul curent al debitorului. Se va plăti impozit? Apoi, fiecare rambursare se face din cont în cont. Se va plăti impozit? De două ori? Excepţiile numeroase vor face legea inaplicabilă;
3. Impozitul nu va putea să taxeze plăţile dintre doi cu crypto. Niciodată. Doar dacă cel care primeşte crypto vrea bani în numerar. Dar, poate obţine numerar din străinătate. De la vecini. Poate evita uşor taxa asta;
4. Impozitul va încuraja evitarea băncilor, evitarea plăţilor electronice. Vom trece toţi pe numerar. Anagajatorii vor reveni la plăţile cu numerar. Creşte evaziunea;
5. Preferinţa pentru numerar va definanciariza şi mai mult România. Intermediarii financiari vor pierde. Oricum au cel mai mic câştig / client din toată UE în momentul de faţă. Sectorul bancar va fi puternic zdruncinat. El este important pentru economisiri, pentru dezvoltare, pentru acumulare de capital. Şi aşa suntem la pământ cu intermedierea financiară. Încă un motiv să fim şi mai la pământ.
