Întrarea în vigoare a noului Cod fiscal începând cu anul 2016, aduce şi pentru taxele locale o serie de modificări legislative importante, pe de o parte evoluţia lor prin impozite diferenţiate pentru clădirile deţinute de persoanele fizice, în funcţie de utilizarea construcţiei, respectiv pentru locuit, pentru activităţi economice sau mixte; posibilitea majorării impozitelor şi taxelor cu 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, situate în intravilan etc, pe de altă parte involuţia lor prin reducerea cu 50% a impozitului pe clădiri şi terenuri aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier; reducerea cu minimul 50% impozitul aferent mijloacelor de transport hibride, conform hotărârii consiliilor locale; eliminatea taxei hoteliere etc.
Ne propunem să prezentăm atât principalele modificări legislative privind taxele şi impozitele locale cât şi a eventualelor implicaţii şi riscuri care pot apărea în cazul neaplicării corespunzătoare a aspectelor legislative:
1. Introducerea unor clădiri în categoria celor scutite de impozit, precum:
ü clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
ü clădirile folosite ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate;
ü clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;
ü etc
2. Consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor pentru următoarele clădiri, printre care menţionăm:
ü clădirile care sunt clasate potrivit legii ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale;
ü clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţiile neguvernamentale şi întreprinderile sociale ca furnizori de servicii sociale;
ü clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;
ü clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;
ü clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;
ü clădirile deţinute de cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti şi de societăţile cooperative agricole, în anumite condiţii;
ü etc
3. Eliminarea prevederilor conform cărora persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;
4. Clasificarea clădirilor în rezidenţiale, nerezidenţiale şi cu destinaţie mixtă; Conform noului Cod fiscal, clădirea mixtă este aceea care are o dublă întrebuinţare: rezidenţial (locuinţă), şi nerezidenţial (activitate economică);
În cazul în care, suprafeţele destinate celor două scopuri pot fi delimitate, impozitul se calculează pentru fiecare în parte dacă sediul nu este declarat fără activitate. Dacă sediul este declarat fără activitate, atunci impozitul se calculează ca pentru clădiri rezidenţiale.
5. Pentru clădirile rezidenţiale deţinute atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% şi 0,2%, procente aplicabile valorii impozabile a clădirii;
6. În ceea ce priveşte clădirile nerezidenţiale deţinute atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% şi 1,3%, asupra valorii clădirii;
7. Valoarea impozabilă aferentă clădirilor nerezindenţiale deţinute de persoane fizice, se stabileşte pe baza unui raport de evaluare în cazul în care aceasta nu a fost construită sau dobândită în ultimii 5 ani; Subliniem necesitarea evaluării clădirilor pentru a avea o bază impozabilă cât mai aproape de realitate.Valoarea impozabilă stabilită pe baza rapoartelor de evaluare este un tip al valorii determinat estimat în scopul impozitării clădirilor nerezidenţiale şi clădirilor rezidenţiale , în care abordarea prin cost este obligatorie şi este stabilită de un evaluator autorizat ANEVAR pe baza Ghidului de evaluare GEV 500 – Determinarea valorii impozabile a clădirilor, aprobat prin Hotărârea nr.3/2015.
8. În cazul în care valoarea unei clădiri nerezidenţiale deţinute de o persoană fizică nu poate fi calculată, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca şi în cazul clădirilor rezidenţiale. Subliniem riscul ca în cazul neexistenţei raportului de reevaluare să plătim impozite care în unele cazuri pot să depăşească de 20 ori nivelul actual.
9. Pentru clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
10. În cazul persoanelor fizice care au la adresa clădirii cu destinaţie mixtă înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nici o activitate economică, împozitul se calculează ca şi în cazul clădirilor rezidenţiale;
11. În cazul în care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are înregistrată o companie, aceasta va urma regimul fiscal nerezidenţial numai în cazul în care se deduc cheltuielile cu utilităţile;
Menţionăm faptul că până la data de 31 martie, persoanele fizice care au înregistrat un sediu social, cele care desfăşoară activităţi îndependente şi care au sediul la adresa de domiciliu, cât şi cele care nu îşi deduc cheltuielile cu utilităţile înregistrate în desfăşurarea activităţii economice, trebuie să depună o declaraţie la autoritatea locală competentă, în funcţie de care se va stabili impozitul.
12. În ceea ce priveşte clădirile nerezidenţiale deţinute atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, utilizate pentru desfăşurarea de activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;
13. În cazul clădirilor aparţinând persoanelor juridice şi care nu au actualizat valoarea impozabilă a clădirilor în ultimii 3 ani, anteriori anului de referinţă, cota impozitului pe clădiri este de 5%; Subliniem necesitatea efectuării reeevaluăriclădirilor.
14. S-a eliminat prevederea conform căreia pentru clădirile la care au fost efectuate lucrări de reconstrucţie, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării respective;
15. Se reduce cu 50% impozitul pe clădiri şi terenuri aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic.
16. Sunt datorate pentru întregul an fiscal impozitele pe clădiri, impozitele pe terenuri şi impozitele pe mijloacele de transport, aferente persoanelor care au în proprietate activele la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fără ca aceste impozite să se mai calculeze pe fracţiuni de an.
17. Se elimină prevederea conform căreia nu se datorează impozit pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
18. Sunt scutite de la plată impozitul pe mijloacele de transport pentru autovehiculele acţionate electric şi pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
19. Se reduce cu minimul 50%, impozitul pentru mijloacele de transport hibride, conform hotărârii consiliilor locale;
20. Se pot acorda scutiri sau reduceri pentru mijloacele de transport agricole, utilizate efectiv în domeniul agricol, pe baza hotărârii consiliilor locale;
21. Se pot majora impozitele locale cu până la 50% faţă de nivelurile maxime stabile în Codul fiscal de către autorităţile publice locale. Menţionăm că legislaţia anterioară prevedea o majorare cu până la 20%;
22. Pentru terenurile agricole nelucrate timp de 2 ani consecutivi, consiliile locale pot majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;
23. Se pot majora impozitele pe clădiri şi impozitele pe teren cu până la 500% pentru clădirile şi terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare urmând a fi adoptate prin hotărârea Consiliilor Locale.
24. Eliminarea taxei hoteliere;
Mihaela Avram deţine funcţia de Senior Manager, Head of Accounting & Tax în România şi Republica Moldova.
