BNR a publicat joi pentru prima dată valoarea indicelui IRCC - indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor - aferentă trimestrului IV din 2018: 2,36%, un nivel mai redus decât ROBOR-ul la trei luni, cel mai folosit indicator de referinţă pentru creditele acordate românilor.
ROBOR-ul la trei luni anunţat joi a fost de 3,32%.
IRCC va fi folosit pentru creditele viitoare acordate de bănci, dar în Parlament există o iniţiativă potrivit căreia clienţii vor putea să schimbe indicatorul de referinţă din ROBOR în IRCC, dacă vor.
Ministerul Finanţelor a anunţat joi că IRCC va fi folosit şi la creditele în derulare Prima casă, Prima maşină şi Investeşte în Tine. Noul indice IRCC a fost calculat pe baza tranzacţiilor efective realizate de bănci pe piaţa interbancară în T4 2018. ROBOR este un indice calculat pe baza cotaţiilor afişate de 10 bănci la ora 11.00 pe ecranele de tranzacţionare, din care se scad extremele.
Valoarea IRCC, mai mică decât ROBOR, dă câştig de cauză, cel puţin până acum, celor care au susţinut că ROBOR-ul este un indice artificial, care are la bază doar nişte cotaţii pe baza cărora nu se fac tranzacţii, iar cei cu credite în lei ar plăti mai mult decât ar fi trebuit. La un calcul sumar făcut de ZF pe un credit Prima casă de 285.000 de lei (65.000 de euro), rata lunară cu ROBOR era de 1.590 de lei, iar cu IRCC de 1.420 de lei.
Datele de până acum arată că sunt zile întregi în care nu se face nicio tranzacţie între bănci pe ROBOR la trei luni, peste 90% din tranzacţii fiind realizate efectiv la dobânzile cu scadenţă la o zi, două zile şi maximum o săptămână. Luni întregi, senatorul Daniel Zamfir, ALDE, liderii economici ai PSD, în frunte cu Darius Vâlcov, eminenţa cenuşie a guvernului, şi Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, au susţinut că ROBOR-ul este artificial şi au cerut BNR-ului o nouă formulă de calcul pentru un indice care să reflecte tranzacţiile din piaţă.
Discuţia în privinţa valorii ROBOR a intervenit atunci când ROBOR-ul a început să crească, din toamna lui 2017, odată cu creşterea inflaţiei. Atâta timp cât ROBOR-ul a fost şi la 0,67% pe an, nimeni nu avea nicio problemă. Când ROBOR-ul a început să crească, ajungând în câteva luni la peste 2% şi apoi la peste 3%, au început să apară discuţiile, băncile şi BNR fiind acuzate că majorează artificial dobânzile pentru a câştiga mai mult, având în vedere că dobânzile la depozite nu aveau acelaşi ritm de creştere.
BNR a publicat joi noul indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) aferent trimestrului 4 din 2018, care a fost stabilit la 2,36%.
Acest IRCC va fi folosit ca referinţă pentru creditele viitoare. Ministerul Finanţelor a afirmat joi că acest indice va fi folosit şi la creditele acum în derulare Prima Casă, Prima Maşină şi Investeşte în Tine, care sunt programe de stat.
În Parlament, există un proiect de lege prin care consumatorii vor putea schimba referinţa de dobândă din Robor în IRCC.
IRCC este mai mic decât Roborul la trei luni, care joi a fost stabilit la 3,32%. IRCC se calculează pe baza tranzacţiilor efectiv realizate de bănci cu dobânzile aferente. Robor se calcula pe baza cotaţiilor afişate 10 de bănci pe ecranele de tranzacţionare, din care se scădeau extremele. Problema era că la aceste cotaţii nu se făceau tranzacţii, pentru că marea majoritate a tranzacţiilor se făceau pe termen scurt, pentru o zi, două zile şi maxim o săptămână.
Băncile majorau Roborul fără să realizeze tranzacţii, pe baza percepţiilor legate de inflaţie. La tranzacţiile efective care exprimă clar cererea şi oferta de bani, în cea mai mare parte a timpului, dobânzile au fost mai mici.
BNR va calcula şi publica IRCC în fiecare zi pe baza tranzacţiilor interbancare realizate de bănci.
De precizat este că ROBOR nu va dispărea, el fiind un indicator al pieţei monetare a României.
