BNR a publicat ieri un curs de 4,4847 lei/euro, cel mai ridicat nivel din 25 iunie încoace, dar pe piaţa valutară euro a trecut de 4,49 lei/euro pentru, în linie cu deprecierea valutelor din regiune, mişcare influenţată de tensiunea acumulată pe pieţele internaţionale înainte de şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, care va avea loc săptămâna viitoare.
Monedele din regiune au fost sub presiunea investitorilor străini, care au renunţat la activele de pe pieţele emergente pentru a investi în bonduri în dolari, al căror randament este în creştere. Banca centrală americană intenţionează să reducă treptat lichiditatea excesivă injectată în piaţă, ceea ce a antrenat o creştere a preţului obligaţiunilor denominate în dolari.
Leul a avut în septembrie una dintre cele mai proaste evoluţii dintre toate monedele regionale şi a pierdut 1,5% din valoare în două săptămâni. Spre comparaţie, zlotul polonez a început în ultimele zile să recupereze din terenul pierdut, forintul s-a stabilizat. Analiştii consideră totuşi că episodul de depreciere a leului este temporar, iar cursul se va întoarce spre 4,45 lei/euro.
„Nu acordăm o semnificaţie deosebită unor astfel de mişcări zilnice relativ reduse, în special pentru că acestea contrastează cu tonul pozitiv din spaţiul titlurilor de stat. Posibile temeri legate de pierderi ale leului cauzate de eventuale ieşiri ale investitorilor străini din titlurile de stat în lei au fost probabil diminuate de avansul relativ puternic al acestor instrumente în ultimele două zile, chiar dacă aceste mişcări au fost depăşite de cele regionale“, comentează Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank.
Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 500 mil. lei prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa de şapte ani, plătind un randament de 5,1% pe an, uşor sub estimările anterioare ale analiştilor. Cererea din partea investitorilor a fost aproape dublă, de 918 mi. lei. Emisiunea anterioară cu astfel de titluri a avut loc în luna iunie, tot pe fondul unor tensiuni pe pieţele financiare internaţionale, dar atunci ofertele de cumpărare au fost respinse din cauza randamentelor prea mari solicitate de investitori.
Apetitul străinilor pentru titluri de stat în lei crescuse la începutul anului după includerea unor serii de obligaţiuni româneşti în indici ai pieţelor emergente publicaţi de JP Morgan şi Barclays. Nerezidenţii au ajuns astfel să deţină titluri de stat în lei în valoare totală de 22 mld. lei (circa 5 mld. euro).
Aceşti bani au ajuns pe piaţa valutară de la Bucureşti, alimentând cererea de lei în prima jumătate a anului, ceea ce a condus la aprecierea accelerată a monedei naţionale, care a ajuns la 4,3 unităţi/euro în luna mai. Cursul a crescut ulterior, pe fondul unui val de depreciere din luna iunie, iar în ultimele două luni
s-a stabilizat în intervalul 4,4 şi 4,45 lei/euro. Leul pierduse în iunie 5% din valoare în iunie pe fondul unor retrageri de bani de pe pieţele emergente.
Creşterea cursului ajută exporturile, dar pune presiune pe cei două milioane de români care au credite în valută. Astfel, un debitor cu o rată de 300 de euro plăteşte 1.350 de lei lunar pentru a-şi achita obligaţiile către bancă, cu circa 50 de lei mai mult decât în luna mai.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
