• Leu / EUR4.6590
  • Leu / GBP5.3404
  • Leu / USD4.1340
Bănci și Asigurări

În timp ce companiile germane cer mai multă forţă de muncă străină pentru că îmbătrânirea populaţiei lasă Europa fără muncitori, BCE cere creşterea vârstei de pensionare şi avertizează că schimbările demografice pot face recesiunile mai lungi

În timp ce companiile germane cer mai multă forţă de muncă străină pentru că îmbătrânirea populaţiei lasă Europa fără muncitori, BCE cere creşterea vârstei de pensionare şi avertizează că schimbările demografice pot face recesiunile mai lungi

Autor: Bogdan Cojocaru

18 oct 2018 669

Banca Centrală Europeană a avertizat prin Peter Praet, membru al boardului executiv, că îmbătrânirea populaţiei poate face ca recesiunile din Uniunea Europeană să fie mai lungi ca până acum, iar revenirile mai slabe. De aceea, Praet a cerut reforme în sistemele de protecţie socială, inclusiv creşterea vârstei de pensionare, pentru prevenirea majorării cheltuielilor legate de înaintarea în vârstă, scrie Reuters.

Un sondaj al asociaţiei camerelor de comerţ germane a găsit că pentru firmele germane lipsa forţei de lucru calificate, o situaţie la care s-a ajuns şi din cauza îmbătrânirii populaţiei, este unul din principalele riscuri pentru perspectivele lor de afaceri.

„Îmbătrânirea populaţiei va avea un efect acut asupra finanţelor publice din zona euro în deceniile ce vor veni“, a spus Praet la o conferinţă despre economie şi societate organizată de la Caixa.

Peter Praet este neamţ şi ştie bine unde poate duce disperarea guvernelor în lupta cu îmbătrânirea populaţiei. Deschiderea graniţelor Germaniei pentru refugiaţi a provocat o criză europeană de care guvernele populiste, cu discursuri xenophobe, profită pentru a dezechilibra UE.

Un sondaj al DIHK, asociaţia camerelor de comerţ şi industrie din Germania, la care au participat 27.000 de manageri - cel mai mare studiu de acest fel - a găsit că firmele cu operaţiuni în Germania consideră deficitul de forţă de lucru calificată şi creşterea costurilor muncii ca fiind principalele riscuri pentru perspectivele lor de afaceri. Construcţiile, transportul şi sănătatea se numără printre sectoarele cele mai afectate.

 

Martin Wansleben, directorul general al DIHK, a cerut guvernului şi parlamentului din Germania să adopte rapid o lege privind imigraţia deja avută în vedere pentru a atrage mai multă forţă de lucru calificată din afara Uniunii.

„Însă o lege a imigraţiei modernă nu este suficientă. Germania trebuie să facă mai mult pentru a deveni mai atractivă, un loc mai primitor pentru străini, altfel nimeni nu va mai veni“, a spus Wansleben.

DIHK şi-a diminuat prognozele de  creştere economică pentru anul acesta de la 2,2% la 1,8%. Asociaţia estimează că încetinirea va continua anul viitor, avansul PIB urmând să ajungă la 1,7%.

Legat de estimările de creştere ale DIHK, acestea sunt bazate pe ipoteza că disputele din comerţul global nu se intensifică, iar Marea Britanie nu iese din UE fără un acord.

„Aerul devine mai rarefiat, iar îngrijorările cresc“, a explicat Wansleben. „Companiile sunt semnificativ mai prudente legat de perspectivele de afaceri. Vedem cea mai mare deteriorare a aşteptărilor din ultimii patru ani.“

El caracterizează noile estimări ca fiind „dezamăgitoare“, apreciază că anul acesta şi următorul importurile vor fi mai mari ca exporturile, semn al rezistenţei cererii interne, şi a asigurat că nu există pericol de recesiune.

Praet, oficialul de la BCE care a spus că recesiunile ar putea deveni mai lungi, a enumerat câteva strategii pe care politicienii europeni le pot adopta ca reacţie la îmbătrânirea populaţiei.

„În primul rând, este nevoie de reformarea sistemului de protecţie socială pentru a preveni ca îmbătrânirea populaţiei să ducă la creşterea cheltuielilor legate de înaintarea în vârstă. Apoi, ar mai fi nevoie de consolidare fiscală în afara sistemelor de protecţie socială pentru a finanţa creşterea acestor cheltuieli“, a explicat bancherul neamţ.

A treia cale este „de a nu face nimc şi de a lăsa cheltuielile mai mari să se transforme în datorie publică mai mare. Este o strategie foarte riscantă pentru ţările care încep cu datorii publice mari“.

Asociaţia exportatorilor germani BGA şi-a redus estimarea privind creşterea exporturilor în acest an de la 5% la 3,5% din cauza cererii mai slabe din străinătate pentru produsele nemţeşti în contextul escaladării tensiunilor comerciale globale şi al ieşirii Marii Britanii din UE.

Holger Bingmann, şeful asociaţiei exportatorilor BGA, a explicat că exporturile germane vor creşte mai puţin dinamic în a doua jumătate a anului deoarece a încetinit creşterea economiei globale. El se aşteaptă ca exporturile să fie şi mai slabe în 2019. Escaladarea disputelor comerciale dintre SUA şi China i-ar lovi pe exportatorii germani „fără nicio îndoială masiv“, a spus Bingmann. SUA sunt cea mai mare destinaţie individuală pentru exporturile germane, iar China este cel mai mare partener comercial. Pentru România, Germania este principalul partener la export.

Şeful Organizaţiei Mondiale a Comerţului Roberto Azevedo a avertizat că escaladarea războaielor comerciale reprezintă „pericole reale“ pentru economia globală, având potenţialul de a distruge milioane de locuri de muncă, scrie AFP.

„S-ar putea ajunge în situaţia în care milioane de muncitori să fie nevoiţi să-şi găsească locuri noi de muncă. Firmele vor căuta noi produse şi pieţe, iar comunităţile vor căuta noi surse de creştere“, a precizat Azevedo.

Cele mai recente date arată că exporturile Germaniei către Turcia au scăzut cu 27% în august, când lira turcească era în cădere liberă. Turcia este doar al 16-lea partener la export al Germaniei, însă prăbuşirea exporturilor arată cum o criză în lumea emergentă poate gripa motorul de creştere al celei mai mari economii europene şi al Uniunii Europene. Căderea exporturilor arată, de asemenea, impactul pe care-l are deprecierea accentuată a lirei turceşti asupra puterii de cumpărare a turcilor şi asupra cererii interne.

Pieţe emergente unde Germania exportă mai mult decât în Turcia sunt China, o economie care încetineşte, Rusia, dependentă de petrol şi supusă unor sancţiuni financiare internaţionale, şi Ungaria, care în trecut a fost pe punctul de a aduce o criză valutară la graniţele României.

 

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6590
Diferență: -0,0193
Ieri: 4.6599
Azi: 4.1340
Diferență: -0,3111
Ieri: 4.1469
Azi: 5.3404
Diferență: -0,1402
Ieri: 5.3479
Azi: 4.0924
Diferență: -0,2121
Ieri: 4.1011