Bănci și Asigurări

Ţinta de absorbţie de 3 miliarde de euro fonduri UE în 2012 este oficial eşuată

Ţinta de absorbţie de 3 miliarde de euro fonduri UE în 2012 este oficial eşuată

Autor: Gabriel Razi

14.08.2012, 00:02 1857

Comisia Europeană a rambursat României în iulie facturi pentru proiectele de fonduri europene în valoare de 96 mil. euro, acestea fiind ultimele fonduri pe care UEe-a trimis în economia locală până ce oficialii europeni vor finaliza au­ditul pe care îl derulează la Bucureşti.

Ţinta de absorbţie de 3 miliarde de euro stabilită anterior este acum în totalitate ratată având în vedere că după primele şapte luni în economie au ajuns numai 791 mil. euro, iar nivelul ram­bur­sărilor nu a depăşit în nicio lună pragul de 300 mil. euro.

"Nu se mai poate schimba nimic fundamental în acest moment în procesul de absorbţie. Ca să creşti gradul de absorbţie trebuie să ai un număr mare de proiecte noi depuse pentru ca ulterior o parte să fie aprobate şi să înceapă implementarea. De la aprobare până la începerea implementării durează aproximativ trei luni, ceea ce arată că anul acesta este compromis", spune Cosmin Drăgoi, managing partner în cadrul companiei de consultanţă pentru proiecte de fonduri europene M27 CED Invest.

Începând cu luna august în lipsa banilor plătiţi de Uniunea Europeană România va fi nevoită să susţină cu bani de la buget proiectele de fonduri europene aflate în derulare astfel încât investiţiile să nu fie ţinute pe loc.

Astfel, menţinerea aceluiaşi ministru al fondurilor europene, Leonard Orban, în funcţie în toate guvernele de la începutul anului până în prezent - Boc, Ungureanu şi Ponta, nu a rezolvat nimic în ceea ce priveşte accelerarea absorbţiei fondurilor UE.

De altfel, acest ministru se dove­deşte absent: de o lună de zile nicio declaraţie sau iniţiativă a ministrului Leonard Orban nu este consemnată de agenţia de presă Mediafax, în condiţiile în care atragerea fondurilor de la UE ar trebui să fie tema principală a cabinetului Ponta.

Acum, drept "premiu", ministrul Orban a anunţat că vrea o funcţie pe şase ani la Curtea Europeană de Conturi, o sinecură de sute de mii de euro pe an.

Orban a mai avut o înaltă poziţie la Bruxelles care i-a oferit o remu­nera­ţie de sute de mii de euro pe an - comisar european, funcţie în care a fost trimis tot de statul român.

La acest moment data reluării transmiterii de facturi spre rambursare la Bruxelles nu a fost făcută publică, dar această decizie este direct dependentă de concluziile raportului de audit. Anterior autorităţile de la Bucureşti au mai primit semnale de nemulţumire din partea Comisiei Europene, prin suspendarea temporară a unor linii de finanţare şi aplicarea unor corecţii financiare de câteva zeci de milioane de euro. Oficialii din Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) au convenit cu oficialii Comisiei Europene că vor îndeplini o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice până la sfârşitul lunii iunie, însă schimbările lente au determinat măsurile luate de UE. Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât companiile interesate de dezvoltarea de proiecte de investiţii cu bani de la UE sunt mai reticente în depunerea de dosare ca urmare a turbulenţelor economice din ultimele luni. "Motivele sunt mai multe, lipsa de informare a beneficiarilor, competenţa la nivelul autorităţilor şi situaţia economică.

Funcţionarii din autorităţiile de management nu ştiu ce scrie în ghidurile solicitantului (documentele care explică cine poate lua fonduri, care este procedura etc. - n.red.). Pe de altă parte, beneficiarii evită să se implice în proiecte pe fonduri pentru că nu ştiu ce piaţă vor mai avea peste un an sau doi", adaugă Cosmin Drăgoi.

În primele şapte luni ale anului beneficiarii proiectelor pe fonduri europene au semnat 1.020 de contracte de finanţare însă în nicio lună din acest an numărul proiectelor noi care au primit undă verde nu a depăşit pragul de 200. Ritmul nu este însă suficient astfel încât să urce gradul de absorbţie a fondurilor UE până la nivelul anual de 3-3,5 miliarde de euro. În primele şapte luni cel mai alert ritm de atragere a banilor europeni în economie a fost înregistrat de Programul Operaţional Regional cu plăţi definitive de 349 milioane de euro.

Această linie de finanţare a fost urmată de programele de mediu şi transport cele două linii de finanţare ce au cumulat 9 miliarde de euro. Prin aceste programe de investiţii au intrat în economie cumulat 321 milioane de euro.

Cu toate acestea programele de mediu şi transport continuă să fie ultimele în funcţie de gradul de absorbţie (raportul dintre banii puşi la dispoziţie şi cei folosiţi efectiv) cu 2,1%, respectiv 3,3%. La polul opus sunt programul de Creştere a Competitivităţii Economice, prin care companiile derulează proiecte de investiţii, cel pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi linia de finanţare pentru Asistenţă Tehnică, program construit special pentru creşterea absorbţiei de fonduri de la UE.

În primele şapte luni în conturile companiilor care derulează investiţii pe fonduri europene prin programul POS CCE au intrat 20,1 milioane de euro, gradul de absorbţie a fondurilor din acest program evoluând în acest interval de la 5,9% la 6,7%.

Prin programul operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA), prin care autorităţile publice locale şi centrale derulează proiecte, aproape că şi-a dublat rata de aborbţie în acest an la 15,3%. Plăţile din primele şapte luni totalizează 13,1 milioane de euro, iar plăţile totale din acest program se ridică la 31 milioane de euro. Într-un ritm similar a evoluat în primele şapte luni ale anului şi programul de Asistenţă Tehnică.

Această linie de finanţare a adus în economie în intervalul ianuarie-iulie aproximativ 9 milioane de euro, plăţile definitive totale ridicându-se la 35,6 milioane de euro. Gradul de absorbţie al programului de Asistenţă Tehnică era la sfârşitul lunii iulie de 15%.

Pe de altă parte, programul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), prin care companiile îşi pregătesc angajaţii, a adus în economie fonduri de 78,5 milioane de euro în primele şapte luni ale anului, însă plăţile din iulie au fost zero. Gradul de absorbţie din POSDRU era la sfârşitul lunii iulie de 7,7% în creştere de la 5,4% la începutul anului.

AFACERI DE LA ZERO