♦ Pe partea de retail vom da credite populaţiei, dar nu vom intra în competiţie cu băncile mari, dar în schimb vrem să fim competitivi pe partea de atragere de depozite de la populaţie, pentru a ne asigura resurse stabile astfel încât să putem acorda credit.
EximBank, banca de stat care a intrat anul trecut în top 10, trebuie să încheie până la finalul anului procesul de fuziune cu Banca Românească pe care a cumpărat-o acum patru ani astfel încât în final să rezulte o singură bancă, care va avea active de 25 mld. lei şi va urca pe locul 8 în piaţă.
Traian Halalai, preşedintele executiv-CEO al EximBank şi cel care a convins Ministerul de Finanţe, acţionarul principal, să aprobe achiziţia Băncii Româneşti (când Eugen Teodorovici era ministrul finanţelor) – o operaţiune în premieră pe piaţă având în vedere că o bancă de stat cumpăra o bancă privată –, spune că noua bancă (numele final încă nu s-a stabilit) se va concentra mai mult pe zona de corporate, de finanţare a companiilor şi economiei României şi mai puţin pe zona de creditare pe retail.
„Bineînţeles că vom avea retail, vom da credite pentru persoane fizice de consum, ipotecare, dar nu vom intra în concurenţă cu băncile mari pe pricing, pentru că nu avem dimensiunea lor şi nici masa de clienţi. În schimb, vrem să atragem depozite de la populaţie, unde vom oferi dobânzi competitive pentru a ne construi o bază de resurse financiare stabile, care va fi folosită în acordarea de credite pentru companii“, a spus Halalai, 51 de ani, într-o discuţie cu ZF.
EximBank era numai o bancă de corporate şi nu putea atrage depozite de la populaţie, dar prin achiziţia Băncii Româneşti va intra şi pe această piaţă.
După fuziune, noua bancă va avea un bilanţ de 25 mld. lei din care depozite de 12 mld. lei (lei şi valută), credite de 14 mld. lei, un portofoliu de titluri de stat de 5,5 mld. lei, garanţii de stat de 5,8 mld. lei şi un capital propriu de 1,1 mld. lei.
Halalai spune că obiectivul noii bănci, care include şi EximAsig, societatea de asigurări deţinută de EximBank, aflată pe locul 4 în topul garanţiilor acordate, este de a creşte creditarea şi implicarea în finanţarea economiei. „Vrem să creştem peste piaţă, aşa cum am făcut în ultimii ani.„
Acum banca are un capital suficient, dar din 2024, conform planului de fuziune, capitalul trebuie să crească cu 750 mil. lei. „Vom începe discuţiile privind diverse forme de finanţare a capitalului“, a menţionat Halalai.
Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a fost făcută pe vremea PSD-ului, dar în momentul în care Florin Cîţu a devenit ministrul finanţelor procesul a intrat pe hold, acesta având altă părere. După ce PSD a preluat din nou portofoliul finanţelor în guvernul Ciucă, fuziunea a fost aprobată astfel încât la finalul anului va trebui să existe o singură bancă.
În cazul în care Guvernul va reuşi să pună pe piaţă celebra bancă de dezvoltare, de care se vorbeşte de un deceniu, partea de garanţii de stat care este gestionată de EximBank va trece la noua bancă.
Traian Halalai a preluat conducerea EximBank în toamna lui 2012, în timpul guvernării Ponta, iar mandatul i-a fost reînnoit ulterior de către Ministerul Finanţelor, acţionarul principal.
Halalai a venit la EximBank după ce a fost director financiar şi operaţional la Banca Românească timp de 6 ani, iar înainte, din 1998 până în 2006, a lucrat pentru ING, ultima poziţie fiind de CFO-director financiar.
De când a preluat conducerea, Halalai a reuşit să crească activitatea EximBank de la active de 3,9 mld. lei la 14 mld. lei, iar portofoliul net de credite a crescut de la 0,8 mld. lei la 7,38 mld. lei. Fondurile statului gestionate de bancă au crescut de la 1,8 mld. lei la 5,7 mld. lei.
Dacă sistemul bancar a avut în perioada 2013-2021 o creştere a activelor de 72% (6% pe an), EximBank a avut o creştere de 259%, adică 15% pe an.
Pe partea de credite, tot sistemul bancar a crescut cu 26% în ultimul deceniu în timp ce EximBank a avut o creştere de 660%. Profitul cumulat al băncii a fost de 344 mil. lei.
Creşterea activelor a făcut ca EximBank să intre la finalul lui 2021 în top 10 cu o cotă de piaţă de 2,2%, iar cu achiziţia Băncii Româneşti va ajunge pe locul 8.
Începând cu 2022, EximBank este instituţie de credit de importanţă sistemică, iar acest lucru înseamnă că vine la pachet cu responsabilităţi noi şi cerinţe de prudenţialitate cărora trebuie să ne conformăm, menţionează Halalai.
Faptul că în 2021 EximBank a continuat să câştige cotă de piaţă şi să se poziţioneze în top 10 jucători pe piaţa bancară este o reuşită remarcabilă, pentru că vorbim despre ascensiunea unei bănci care activează exclusive pe segmentul corporate, lipsită de celelalte componente de care beneficiază competitorii săi – retail, investment banking, etc, spune Halalai.
Conform unei analize proprii, un angajat EximBank administrează expuneri de 34 mil. lei, o valoare superioară comparativ cu băncile de acelaşi nivel din piaţă, dar şi de 5 ori mai mare decât media băncilor din top 5 în sistemul bancar. Venitul operaţional per angajat este de 601.000 lei, mai mare decât valorile băncilor de acelaşi nivel, dar şi decât media băncilor din top 5.
Venitul operaţional al EximBank a fost de 242 mil. lei, în timp ce top 5 au avut un venit operaţional de 15 mld. lei. Anul trecut, EximBank a raportat un profit net de 16 mil. lei, cu 403 angajaţi şi 25 de agenţii. Băncile din top 5 au avut un profit net de 5,1 mld. lei la 32.131 angajaţi şi 2.056 de sucursale.
În ceea ce priveşte achiziţia Băncii Româneşti, Traian Halalai spune că aceasta a intrat într-un process vizibil de accelerare a activităţii comerciale, iar anul trecut ritmul creditării a fost peste media pieţei. „Calitatea creditelor s-a îmbunătăţit, iar rata creditelor neperformante s-a micşorat semnificativ.„
Halalai spune că obiectivul fundamental pentru anul 2022 este să susţină economia şi să crească gradul de intermediere financiară, chiar dacă situaţia din piaţă este extrem de volatileă şi impredictibilă, cu provocări ce vin din inflaţie, din situaţia pieţei de energie şi din creşterea dobânzilor, iar la toate acestea se adaugă conflictul din Ucraina, care amplifică şi mai mult tendinţele negative preexistente.
Suntem pregătiţi să răspundem semnalelor care vin din piaţă şi evoluţia macroeconomică cu situaţia particulară a clienţilor noştri, spune el.
„Vom continua să implementăm măsuri de support care să permită combaterea efectelor economice fie prin programe proprii, fie prin programe guvernamentale, dar avem în vedere să dezvoltăm şi produse şi soluţii care să faciliteze mai mult accesul la finanţare.“
