• Leu / EUR4.7142
  • Leu / GBP5.3592
  • Leu / USD4.1491
Bănci și Asigurări

Un bancher despre bancheri

Un bancher despre bancheri

Autor: Sorin Pâslaru

24 mar 2015 766

Rar întâlneşti un membru al unei comunităţi să-şi critice confraţii şi este un semnal de asumare a unui curaj şi a unei responsabilităţi să o facă. Este cazul bancherului Nicolae Dănilă, profesor universitar doctor, care în cea mai recentă carte a sa, „Fereastră de oportunităţi şi provocări pentru România“*, afirmă încă din primele pagini:

„Consider că unul din factorii principali care inhibă şi influenţează negativ creşterea economică îl constituie menţinerea finanţării bancare pe un teritoriu şi trend negativ, în special în cazul IMM-urilor. Constatăm funcţionarea defectuoasă a mecanismului transmisiei politicii monetare. Pieţele financiare au tendinţa să opereze ca un mecanism amplificator al problemelor din economie şi nu de pe poziţia unui «shock absorber».“

Nicolae Dănilă, 64 de ani, fost membru între 2009 şi 2014 al Consiliului de Administraţie al BNR şi pre­şedinte executiv al BCR între 1999 şi 2007, profesor la Facultatea de Finanţe Bănci din cadrul ASE Bucureşti, are o perspectivă dublă asupra pieţelor financiare pentru că a fost şi bancher comercial, şi bancher central.

De aceea este de explicat perspectiva sa asupra efectelor în business, în viaţa economică reală a deciziilor băncilor centrale. Nu poţi să ai un sistem bancar ferit de criză, aşa cum se spune că a fost cel românesc în ultimii 6 ani - cu toate că rata creditelor neperformante, care a trecut şi prin 22%, numai un sistem bancar sănătos nu indică - şi să ai o economie în criză, care abia şi-a revenit ca output la nivelul anului 2008.

„Ne confruntăm deci cu o problemă fundamentală care frânează economiile naţionale în procesul de ajustare. Constat că în multe cazuri pieţele financiare operează ca un şoc negativ în procesul de creştere a competitivităţii, afectând ino­vaţia, investiţia, creşterea economică şi şomajul.“

Este o remarcă dură pentru un om care a trăit în interiorul sistemului bancar toată viaţa. În momentul în care sistemul financiar ajunge să afecteze inovaţia, investiţia şi creşterea economică, se pune întrebarea ce poate fi pus în loc.

Este printre puţinele păreri cu adevărat realiste asupra a ceea ce s-a întâmplat cu economia lumii de la căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 încoace.

Nimeni nu şi-ar fi imaginat că statul american va plăti bani publici să scape de la faliment entităţi private precum AIG sau marile bănci de pe Wall Street. La fel nimeni nu şi-ar fi ima­ginat că statul olandez va finanţa cu 20 de miliarde de euro ING sau că state precum Austria, Marea Britanie, Italia sau Belgia vor cheltui zeci de miliarde de euro pentru a-şi salva băncile de la dispariţie.

Însă datoriile nu au ideologie, nu sunt nici de stânga, nici de dreapta şi nu iartă.

„Vor fi în continuare mari presiuni pe ţările cele mai îndatorate şi dependente de fluxurile externe de capital, având de rezolvat această mare problemă structurală ce este generatoare de volatilităţi; ţările se vor confrunta cu riscul sustenabilităţii datoriei, atât publice cât şi private“, afirmă profesorul Dănilă.

De ce însă nu reiau băncile creditarea? Spre exemplu stocul de credite pentru companii şi persoane fizice a scăzut în România de la 51 de miliarde de euro în decembrie 2008 la 48 de miliarde de euro în decembrie 2014.

Pentru că sunt victimele unui management defectuos şi nu au suficientă responsabilitate faţă de economia ţării unde activează: „Menţinerea creditării bancare la un nivel scăzut uneori negativ, are legătură şi cu managementul defectuos al unor bănci în ceea ce priveşte riscurile, relaţiile cu clienţii şi responsabilitatea (în primul rând morală, de cetăţean corporatist) faţă de economia ţării în care îşi desfăşoară activitatea şi de unde au obţinut, obţin şi vor obţine ( dacă sunt mânate de bună intenţie şi recapătă încrederea jucătorilor de pe piaţă) veniturile, profiturile şi bonusurile“, afirmă Nicolae Dănilă.

Autorul mai susţine că în România trebuie să-şi asume o strategie şi o agendă precisă pentru aderarea la euro în 2019 inclusiv într-un context în care este posibil ca să se pună problema aderării în bloc a ţărilor candidate în prezent. De asemenea, profesorul Dănilă susţine aderarea României la Uniunea Bancară şi Uniunea Pieţelor de Capital înainte de aderarea la zona euro.

Cartea include 19 prezentări şi articole elaborate de profesorul Nicolae Dănilă în perioada 2009-2014  despre rolul sistemului bancar şi a băncilor centrale în creştere economică, despre oportunitatea unei bănci cu capital autohton, despre resursele umane din sectorul bancar, local precum şi despre provocările determinate de construcţia Uniunii Bancare Europene.

* Editura Academiei Oamenilor de ştiinţă din România, 2015

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7142
Diferență: 0,1296
Ieri: 4.7081
Azi: 4.1491
Diferență: 0,2755
Ieri: 4.1377
Azi: 5.3592
Diferență: 0,7387
Ieri: 5.3199
Azi: 4.1621
Diferență: 0,2891
Ieri: 4.1501