Circa 80% din rezerva valutară administrată de BNR, adică echivalentul a 25 miliarde de euro, erau investite în obligaţiuni emise de guverne străine, în timp ce sumele plasate în depozite la alte bănci centrale însumau 5,3 miliarde de euro la finalul lunii mai, potrivit datelor din buletinul lunar al BNR. Investiţiile în titluri de stat au crescut cu echivalentul a 1,5 miliarde de euro de la începutul anului, în timp ce plasamentele în depozite la bănci centrale din străinătate s-au diminuat cu 4 miliarde de euro. Sumele scoase din aceste depozite au fost utilizate în principal pentru a rambursa datoria publică externă, în special rate şi dobânzi din împrumutul contractat de România de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în primăvara lui 2009.
Politica BNR privind investirea rezervelor valutare a fluctuat de la o perioadă la alta în criză, în încercarea de a obţine randamente superioare din administrarea acestora. Mişcarea consemnată de structura rezervei valutare anul acesta nu reprezintă neapărat o schimbare a strategiei băncii centrale, ci mai degrabă o adaptare la condiţiile de piaţă. În timp ce Banca Naţională poate cumpăra obligaţiuni emise de alte state, din considerente prudenţiale nu poate cumpăra direct titluri de stat emise de Ministerul de Finanţe. Chiar dacă băncile centrale evită să autofinanţeze deficitele bugetare ale propriilor state, Fed, Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană (BCE) au eliminat aceste restricţii odată cu accentuarea crizei financiare şi au cumpărat titluri de stat pentru a stabiliza pieţele.
