Printr-o decizie care a uimit pieţele, banca centrală a Ungariei a redus rata de dobândă pentru depozite overnight, depozite constituite de băncile centrale la această instituţie, de la 0,1% la -0,05%.
Ungaria a devenit astfel prima ţară emergentă cu dobânzi negative, o politică la care până acum au apelat doar economii mari, dar cu probleme, cum ar fi cele din zona euro, Elveţia şi Suedia.
Dobânzile negative sunt asociate cu un război valutar internaţional, în care băncile centrale încearcă să-şi devalorizeze moneda pentru a face exporturile mai competitive la nivel internaţional.
De asemenea, în contextul dobânzilor negative şi al politicilor monetare ultrarelaxate costurile de finanţare ale unor state au ajuns la cele mai reduse cote din istorie.
Contextul oficial în care banca Ungariei a introdus politica monetară ultrarelaxată este inflaţia slabă şi reducerea vulnerabilităţii economiei. Or, banca centrală maghiară este cunoscută că, în contextul în care Ungaria este una dintre ţările emergente cu cele mai slabe evoluţii ale productivităţii, încurajează deprecierea forintului.
De asemenea, datoria publică a Ungariei echivalează cu 75,5% din PIB, cel mai ridicat nivel din Europa de Est.
Reducerea dobânzilor conduce la scăderea randamentelor obligaţiunilor emise de guvernul maghiar. Multe dintre aceste obligaţiuni sunt cumpărate de băncile locale într-un sistem în care guvernul are un control din ce în ce mai mare.
