Creşterea economică a României se va tempera în acest an la 4,6% şi la 3,5% în 2019 din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017, şi în paralel se va depăşi temporar limit superioară a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie în acest an, sunt de părere analiştii Unicredit.
”Anticipăm o temperare a creşterii economice la 4,6% în 2018 şi la 3,5% în 2019 din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Estimăm o depăşire temporară a limitei superioare a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie pe parcursul anului 2018, fapt care va forţa BNR să înăsprească condiţiile monetare. Pincipalele riscuri sunt fiscale şi politice, cele din urmă referindu-se la încercările de a limita independenţa justiţiei. România riscă un conflict cu Comisia Europeană pe cele două subiecte”, se arată în raportul trimestrial al băncii.
În opinia lor, creşterea economică ar putea încetini chiar mai accentuat dacă va fi nevoie de creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Analiştii Unicredit estimează că inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în T1 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%.
Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în T4 2018, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul. ”Anticipăm că inflaţia totală şi cea de bază se vor situa în preajma nivelului de 3% în 2019”.
BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018. Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni.
”Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată şi una necontrolată a dobânzilor”.
Analiştii cred că leul rămâne prea puternic, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru EUR-RON s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. Nivelul de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare. Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%.
Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari şi nu va tăia din nou investiţiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunţat de majorări ale salariilor şi pensiilor să fie temperat pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depăşească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.
Raportul arată că România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est în care veniturile în creştere stimulează inflaţia mai mult decât preţurile locuinţelor. Acestea din urmă cresc într-un ritm mai încet decât cel din regiune din cauza averii financiare a populaţiei mai mici şi a convergenţei preţurilor locuinţelor la plafonul de 72.500 euro din programul “Prima Casă”.
Cu toate acestea, este puţin probabil ca acest preţ maxim pentru care se acordă garanţii de stat să oprească piaţa imobiliară din creştere. Chiar dacă volumul construcţiilor finalizate – comerciale, industriale, logistice şi rezidenţiale – ar putea avea o creştere de două cifre, avansul investiţiilor fixe ar putea fi inferior celui din Europa Centrală din cauza unei ponderi mai mari a infrastructurii în totalul construcţiilor şi a reducerii investiţiilor publice în anii următori.
”În pofida majorării deficitelor bugetar şi al contului curent, suntem de părere că România va rămâne în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii deoarece datoria publică şi cea externă rămân reduse. Creşterea rapidă a stocului datoriei - publice şi externe – este implauzibilă deoarece nevoia brută anuală de finanţare a guvernului rămâne sub 6% din PIB, în timp ce sectorul privat continuă să işi reducă datoria externă”.
La capitolul riscuri, Unicredit menţionează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE), unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea cauzat de modificările legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017.
În plus, o nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019. Este posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017.
