Bănci și Asigurări

UPDATE. Decizie neaşteptată la început de an. Banca Naţională reduce dobânda de politică monetară la 1,25% pe an, de la 1,50%, cea mai mică dobândă cheie din istorie, ceea ce ar susţine scăderea în continuare a ROBOR-ului şi implicit a ratelor la credit. Premierul Florin Cîţu felicită BNR pentru această decizie: „E o veste bună pentru economie”

UPDATE. Decizie neaşteptată la început de an. Banca Naţională reduce dobânda de politică monetară la 1,25% pe an, de la 1,50%, cea mai mică dobândă cheie din istorie, ceea ce ar susţine scăderea în continuare a ROBOR-ului şi implicit a ratelor la credit. Premierul Florin Cîţu felicită BNR pentru această decizie: „E o veste bună pentru economie”

Autor: Ştefan Stan

15.01.2021, 17:24 17352

BNR anunţă reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, în urma şedinţei Consiliului de Administraţie de pe vineri. 

De asemenea, BNR anunţă reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an. 

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost păstrate.

Analiştii se aşteptau ca BNR să mai reducă dobânda de referinţă, dar nu la începutul anului. 

Care vor fi implicaţiile în piaţă? Robor ar mai putea să scadă, având în vedere că BNR are acum o dobândă la facilitatea de creditare de 1,75%, ceea ce înseamnă că băncile ar putea lua bani de la banca centrală la această dobândă şi nu din piaţă la dâbnzi mai mari. 

Robor la 3 luni a fost cotat vineri la 1,78%. 

Robor la 3 luni, cel mai folosit indicator de referinţă pentru împrumuturi, a scăzut accelerat de la finalul anului trecut de la 2,04% pe an la 1,77%, ceea ce înseamnă o scădere de peste 12%.  

Analiştii au pus această scădere pe seama lichidităţii foarte mari de pe piaţa interbancară, care a fost adusă de plăţile mari făcute de ministerul Finanţelor în decembrie, dar şi de politica BNR, care a lăsat lichiditatea în piaţă şi nu a mai strâns-o întrucât nu simte o ameninţare din partea creşterii cursului valutar sau a inflaţiei. 

Inflaţia a fost în 2020 de 2,06%, sub estimarea băncii naţionale, iar cursul de schimb a crescut cu numai 1,88%, deşi economia se confruntă cu una dintre cele mai violente crize. 

Din martie 2020, de când a început criza COVID, BNR a redus de 4 ori dobânda de referinţă, respectiv de la 2,05% la 2%, apoi la 1,75%, apoi la 1,5%, iar acum la 1,25%. 

Pentru că România are deficit bugetar mare, dobânzile în România sunt mult mai ridicate decât în Europa şi decât în celelalte ţări foste comuniste. 

Pentru a face rost de bani pentru acoperirea deficitului bugetar (aproape 100 mld. lei în 2020) şi probabil aceeaşi sumă în 2021, ministerul Finanţelor trebuie să plătească dobânzi mai mari decât alte ţări. 

Din cauza problemelor majore structurale din buget (toate veniturile fiscale strânse de stat se duc pentru plata pensiilor şi a salariilor), România este sub lupa agenţiilor de rating, fiind în pericol permanent să fie retrogradată la categoria junk, adică nerecomandată investitorilor externi. 

Premierul Florin Cîţu a salutat decizia BNR de reducere rata dobânzii de politică monetară de la 1,5% la 1,25%, cel mai redus nivel din istoria României.

„ Prin această decizie banca centrală confirmă scăderea inflaţiei pe termen mediu şi lung.  În acelaşi timp, această decizie reprezintă dovada că politica fiscală în România nu mai este un factor destabilizator în economie. ” a spus Premierul într-un mesaj postat pe pagina proprie de Facebook.

În 2020 de inflaţia a fost de 2,06%, sub estimările BNR. Decizia BNR de a reduce dobânda de politică monetară s-a bazat şi pe hotârea premierului de a îngheţa salariile celor 1,24 milioane de bugetari pentru a nu dezechilibra şi mai mult Finanţele Publice ale României.

Mai jos regăsiţi comunicatul oficial al BNR: 

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 ianuarie 2021, a hotărât următoarele:

  • reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021;
  • reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an;
  • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să descrească în ultimele două luni ale anului 2020, coborând la 2,14 la sută în noiembrie, de la 2,24 la sută în octombrie, şi la 2,06 la sută în decembrie – vizibil sub punctul central a ţintei şi marginal sub nivelul prognozat -, amplificându-şi astfel scăderea considerabilă faţă de decembrie 2019, când s-a situat la 4,04 la sută. Evoluţia din ultimele două luni s-a datorat relativei accentuări a decelerării inflaţiei de bază, în condiţiile în care impactul dezinflaţionist al evoluţiei preţurilor LFO a fost contrabalansat de cel decurgând din scumpirea combustibililor, a produselor din tutun şi a energiei electrice.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) s-a redus la 3,4 la sută în noiembrie, de la 3,6 la sută în octombrie, şi la 3,3 la sută în decembrie 2020 - în linie cu cea mai recentă prognoză -, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiei preţurilor unor produse alimentare procesate, precum şi cu aportul minor al temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro. Dinamica acestei componente continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând şi aşteptările inflaţioniste asociate, la care se adaugă influenţe venite din redinamizarea consumului în a doua parte a anului 2020, dar şi din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate pandemiei şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna decembrie la 2,6 la sută şi 2,3 la sută, de la 2,9 la sută şi, respectiv 2,7 la sută în luna octombrie.

Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracţia suferită anterior, reducându-şi declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producţiei agricole, în absenţa căruia, economia şi-ar fi redus contracţia în termeni anuali la -3,2 la sută.

Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populaţiei, care s-a redinamizat puternic după ridicarea restricţiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situaţiei relativ ameliorate a pieţei muncii şi al reaccelerării creşterii venitului disponibil real. La rândul său, formarea brută de capital fix a continuat să crească uşor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcţiilor, cu aportul solid al investiţiilor publice, precum şi cu sprijinul programelor guvernamentale.

Totodată, exportul net şi-a diminuat vizibil contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri şi servicii, antrenând şi o scădere a deficitului balanţei comerciale în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent şi-a reluat însă creşterea în termeni anuali, exclusiv ca urmare a reînrăutăţirii balanţei veniturilor primare, pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date statistice evidenţiază o dinamică peste aşteptări a activităţii economice în primele luni din trimestrul IV 2020, deşi sensibil încetinită pe ansamblul său, în condiţiile evoluţiilor mixte înregistrate la nivel sectorial, sub impactul reacutizării pandemiei de coronavirus şi al noilor restricţii instituite progresiv pe plan intern şi în alte ţări din UE, mai puţin severe totuşi decât cele din primul val.

Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracţia suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 şi rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au reamplificat considerabil contracţia faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, volumului lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producţia industrială şi-a cvasi-întrerupt tendinţa de restrângere a declinului în termeni anuali, la fel ca şi deficitul comercial; inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul faţă de perioada similară a anului trecut.

Evoluţiile de pe piaţa financiară au resimţit în perioada recentă influenţele ameliorării percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei româneşti şi ale creşterii apetitului global pentru risc, de natură să contribuie şi la relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe segmentul monetar. Pe acest fond, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit, iar apoi şi-au accelerat descreşterea, iar randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, coborând în octombrie la minimul ultimilor 3 ani.

Diferenţialul ratelor dobânzilor de pe piaţa financiară a contribuit la stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului, în condiţiile unei scăderi treptate a acestuia, inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6 la sută în noiembrie, de la 4,0 la sută în septembrie -, în condiţiile accelerării creşterii creditelor în lei ale societăţilor nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România şi al tendinţei generale de scădere a ratelor dobânzilor. Ponderea în total a componentei în lei a urcat în noiembrie la 69,3 la sută, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva creşterii uşoare a ratei anuale a inflaţiei în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmată de o mică scădere la finele trimestrului I. Evoluţia este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2020, care indică plasarea dinamicii inflaţiei în proximitatea punctului central al ţintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil iniţiată în acest an, potrivit unor măsuri anunţate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbţia fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate la nivelul UE.

Importante sunt şi incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC.

Incertitudini şi riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul prelungirii actualului val pandemic şi al restricţiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare îşi vor arăta efectele.

În şedinţa de astăzi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021; totodată, a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 26 ianuarie 2021, la ora 15:00.

Consiliul de administraţie al BNR îşi menţine decizia privind suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară, urmând ca şedinţele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.”

AFACERI DE LA ZERO