• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Bănci și Asigurări

Urmează ZF Bankers 2022, 11-12-13 iulie. Cum va traversa sistemul bancar noua criză adusă de creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, tensiunile geopolitice majore

Urmează ZF Bankers 2022, 11-12-13 iulie. Cum va traversa sistemul bancar noua criză adusă de creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, tensiunile geopolitice majore

Autor: Cristian Hostiuc

27.06.2022, 00:07 330

♦ Cu ZF Bankers am ajuns la a 11-a ediţie, perioadă în care am văzut şi am scris tot ce s-a întâmplat pe piaţa bancară din România, dar şi din afară.

ZF Bankers Summit 2022, cel mai important eveniment pentru in­dustria bancară din România, care aduce în faţa publicului ZF şi nu numai  principalii bancheri din piaţă, analişti, consultanţi, avocaţi, va avea loc anul acesta pe 11-12-13 iulie. Primele două zile sunt dedicate industriei bancare, iar miercuri, 13 iulie, vom avea pentru prima dată o zi dedicată pieţei de asigurări.

Cu ZF Bankers am ajuns la a 11-a ediţie, perioadă în care am văzut şi am scris tot ce s-a întâmplat pe piaţa bancară din România, dar şi din afară. Şansa mea este că am văzut evoluţia întregului sistem bancar din 1991 încoace. – la un PIB de 28-29 mld. dolari cât era atunci, activele siste­mului bancar erau de 12 mld. dolari, adică 40% din PIB. Cea mai mare bancă era Bancorex, cu active de aproape 4 mld. dolari. Acum, în anul 2021, activele sistemului bancar au ajuns la 130 mld. euro (140 mld. dolari) la un PIB de 240 mld. euro (260 mld. dolari), adică 50% din PIB. Din această comparaţie, sistemul bancar nu a câştigat prea mult teren ca procent din PIB, adică ca implicare în economie. Cel mai ridicat nivel a fost în 2008, când activele bancare erau 70% din PIB. Asta înseamnă că gra­dul de bancarizare rămâne în conti­nuare extrem de scăzut, dacă zona urbană este acoperită, zona ru­rală este lăsată în urmă. O altă concluzie este că economia măsurată prin PIB a crescut în ultimul deceniu mai mult decât a crescut sistemul bancar, ceea ce înseamnă că firmele şi populaţia au găsit şi alte surse de finanţare.

Ca ziarist, am scris despre primele lansări de bănci private în România, intrarea băncilor străine, am asistat la primele căderi şi falimente bancare de la finalul anilor ’90, am scris despre criza care ar fi putut duce la prăbuşirea întregului sistem după căderea FNI – prăbuşirea celui mai mare fond mutual, cu active de 300 mil. dolari, care era să atragă în joc şi CEC, principala destinaţie de economie a populaţiei, am asistat la curăţarea sistemului care a costat statul peste 2 mld. dolari, adică 5% din PIB prin căderea Bancorex şi a Băncii Agricole, am scris despre revenirea pieţei bancare şi tranzacţiile de achiziţii de bănci, despre achiziţia BCR, care avea o cotă de piaţă de 30%, de către Erste la o evaluare incredibilă de 6 mld. euro, am asistat uimit la creşterea absolut spectacu­loasă a sistemului prin cei cinci ani de creditare nebună în valută, euro şi franci elveţieni, 2003-2008, după care a urmat criza din 2008, care într-un termen foarte scurt a dus la oprirea motoarelor băncilor şi intervenţia statului prin împru­muturile de la FNI pentru a stabiliza situaţia.

Curăţarea sistemului bancar, care a costat acţionarii băncilor peste 12 mld. euro, dacă nu chiar mai mult, nu s-a încheiat nici acum, prin sertarele băncilor mai există credite neperfor­mante din acea perioadă şi credite în franci elveţieni, care nu şi-au găsit nici acum o rezolvare. Oricum, din 2012 încoace, odată cu scăderea dobânzilor la lei băncile au reînceput să crească accelerat prin creditare mai ales pe segmentul de retail. Când toate lucrurile mergeau bine, iar planurile pentru 2020 arătau bine, un nou an de creştere accelerată, a venit COVID-ul care a oprit lumea şi economia în loc. Spre surprinderea tuturor, economia României a rezistat mult mai bine, chiar foarte bine, iar vorba lui Bogdan Neacşu, preşedintele CEC Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, „Sistemul bancar a ieşit din criza COVID mai bine decât a intrat“. Dar aici trebuie să spunem că dacă guvernul nu ar fi venit cu programul de garanţii IMM Invest, plus celelalte programe de garanţii guvernamentale prin FNGCIMM - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, băncile nu ar fi sus­ţinut creditarea, în special pentru fir­mele care sunt la limita banca­bilităţii. Chiar şi pentru firmele mai bune, de talie mică şi mijlocie, băncile s-au bazat pe garanţiile de la IMM Invest.

În schimb, pe partea de retail, lucrurile au mers excepţional de bine întrucât dobânzile la lei au scăzut (BNR a redus dobânda de referinţă de la 2,5%, la 1,25%, iar ROBOR-ul a scăzut de la peste 3%, la 0,6%, totul în contextul unei inflaţii de sub 2%). Salariile nu au fost tăiate, iar cei care au fost în şomaj-tehnic, ca urmare a închiderii businessurilor, HORECA, au fost susţinuţi prin plăţi de la stat. Dar din păcate, din a doua parte a anului 2021, de nicăieri a revenit inflaţia în prim-plan, ca urmare a creşterii preţurilor la energie. Aceste creşteri au început să lovească în dreapta şi în stânga, toate preţurile au început să crească, companiile pro­fitând de această situaţie, iar ceea ce a pus capac a fost războiul din Ucraina, prin atacarea militară a acestei ţări de către Rusia, care a declanşat un tsunami geopolitic şi economic. Inflaţia din lumea occidentală a ajuns la 8-9%, cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani.

Din păcate, ceea ce ar fi trebuit să fie doar o inflaţie tranzitorie se transformă acum într-un coşmar pentru toată lumea, iar băncile centrale au început să crească do­bânzile într-un ritm acce­lerat pentru a nu pierde situaţia de sub control. Tensiunile de pe piaţa energiei – situaţia aprovizionării cu gaz în Europa, nu par să îşi găsească o finalitate, iar principalele economii ale lumii par să se îndrepte către o recesiune în 2023.

Cu toţii trăim acest context, la care se adaugă problemele din fiecare ţară. În cazul României, avem o inflaţie care a crescut dublu decât în Europa Occidentală, 15% în mai, faţă de mai anul trecut, dar în realitate ea depăşeşte 20% pentru că preţurile la gaze şi energie sunt plafonate. Dobânzile au crescut accelerat în ultimele două luni, în special la titlurile de stat. Acum dobânzile la depozite au ajuns la 9-10% şi chiar peste în tranzacţiile bilaterale pe care le fac băncile cu firmele care au lichidităţi importante.

Piaţa inter­bancară pe lei este strânsă, iar BNR forţează majorarea dobânzilor la depozite pentru populaţie, care sunt la jumătate faţă de maximele din sistem. În acelaşi timp, BNR pare să indice băncilor că trebuie să-şi reducă ritmul de creştere a creditării având în vedere că vremurile sunt grele, iar riscurile sunt tot mai mari. Creditarea este şi un factor de creştere a inflaţiei.

Această criză, care este în jurul nostrum, va lăsa urme care se vor vedea începând cu toamna acestui an şi în anii următori. Creşterea creditelor neperformante nu va veni acum, ci în timp. Băncile sunt mai bine pregătite decât au fost în 2008 pentru a gestiona aceste situaţii, atât prin prisma experienţei acumulate, cât şi prin capitalul pe care îl deţin.

Cursul valutar leu/euro, spre surprinderea tuturor, este extrem de stabil, această stabilitate fiind folosit de BNR ca o ancoră în încercarea de a nu scăpa inflaţia de sub control şi de a nu induce o tensiune suplimentară în piaţa bancară şi în societate.

Paradoxal în 2022, datorită stabilităţii cursului valutar, România va înregistra cel mai bun an economic din istorie, un PIB de 260 mld. euro, dar cu cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimii 20 de ani şi cele mai mari dobânzi din ultimul deceniu.

Tot contextul macroeconomic, de business şi geopolitic în care operează sistemul bancar din România va fi pe agenda ZF Bankers Summit 2022, unde sunt aşteptaţi cei mai importanţi bancheri de pe piaţă, oficialii băncii naţionale, analişti, consultanţi, avocaţi.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470