Sistemul bancar românesc încearcă să-şi tragă sufletul după tensiunile politice din ultimele luni, care au afectat cursul valutar, dobânzile la lei, cererea de credite de consum, imobiliare, de investiţii. După alegerea noului preşedinte, şi mai ales după alegerea noului premier şi a noului guvern, toată lumea speră ca economia să înceapă să revină pe creştere. Dar întrebarea este cum va afecta programul de reducere a deficitului bugetar economia şi businessul. Toată lumea speră să nu urmeze majorări de taxe şi impozite, dar este puţin probabil să nu se întâmple asta, în condiţiile în care deficitul bugetar nu dă semne că ar scădea.
În condiţiile în care economia este la limită, având o creştere de numai 0,2% în primul trimestru, iar consumatorii au dat doi paşi înapoi, iar sentimentul în piaţă este mixt, de unde ar putea să vină noua creştere economică, de unde ar putea obţine băncile noi resurse de creştere?
Din fericire, economia şi businessul nu sunt ca în 2008-2010, companiile româneşti au resurse financiare, consumatorii au resurse financiare. Dar, de undeva trebuie impulsionată creşterea economică. Acest lucru va fi dificil din cauza presiunilor pieţelor, a marilor creditori internaţionali, ca România să-şi reducă deficitul bugetar, care este finanţat din ce în ce mai greu, iar orice miliard de lei sau de euro atras duce în spate dobânzi foarte mari. Cum văd principalii bancheri din piaţă ieşirea din această situaţie, de unde poate să vină relansarea economică, cine se mai încumetă să facă investiţii şi să atragă credite, sunt subiecte de discuţii la ZF Bankers 2025, 2-3-4 iunie, Hotel Mariott.
