♦ Erste/BCR anticipează că în acest an BNR va reduce gradual dobânda-cheie cu 1,25 puncte procentuale, cumulat, până la 5,25% la sfârşitul anului 2026 ♦ „Scenariul nostru actual este pentru o reducere a ratei-cheie în primul semestru din anul 2026, la şedinţa cu aprobarea Raportului privind inflaţia. Este probabil ca banca centrală să aştepte şi să vadă efectele eliminării plafoanelor de preţuri rămase la gazele naturale şi a plafoanelor adaosurilor la produsele alimentare de bază înainte de a face o mişcare. În acest caz, prima reducere ar trebui să aibă loc la şedinţa din luna mai. Prevedem o reducere de 125 de puncte de bază, începând din mai, până la 5,25% până la sfârşitul anului 2026. Comportamentul inflaţiei rămâne cel mai important factor pentru ca acest lucru să se materializeze. Partea fiscală este probabil să favorizeze reducerile ratelor dobânzilor la începutul anului. Dacă gradul de încredere cu privire la revenirea inflaţiei în intervalul ţintă este rezonabil de ridicat, reducerile anticipate ale ratelor dobânzilor nu ar trebui excluse“, consideră analiştii Erste/BCR.
Procesul de scădere a inflaţiei se va manifesta în 2026, accentuat din a doua jumătate a anului, după ce în 2025 rata anuală a inflaţiei a urcat spre 10% din cauza şocurilor fiscale. În aceste condiţii, BNR va putea începe să reducă dobânda-cheie, posibil chiar din luna mai 2026, în timp ce şi dobânzile pe piaţa interbancară vor continua să scadă, iar cursul valutar va urca uşor spre 5,17 lei/euro, urmând să fie relativ stabil, după cum anticipează analiştii Erste/BCR.
„Odată ce şocurile de pe partea ofertei vor ieşi din baza statistică, anticipăm o dezinflaţie accentuată, cu o inflaţie proiectată să scadă la 3,7% an la an în 2026. Cu toate acestea, riscurile rămân. Expirarea plafonării preţului gazelor naturale şi a plafonării adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază la sfârşitul lunii martie ar putea introduce riscuri în creştere pentru prognoza noastră. Pe de altă parte, măsurile de consolidare fiscală anunţate ar trebui să exercite o presiune descendentă asupra cererii agregate, susţinând o inflaţie mai scăzută“, se arată într-un raport Erste/BCR semnat de analiştii Ciprian Dascălu, Vlad Ioniţă şi Rareş Racoviţă.
