Bănci și Asigurări

Valentin Ionescu, director ASF: Piaţa financiară non-bancară din România este destul de rezistentă la noua criză pentru că principala expunere este pe statul român, iar nivelul de interconectare cu pieţele bursiere şi cu băncile este redus

Opinii

Valentin Ionescu, director ASF: Piaţa financiară...

Autor: Valentin Ionescu

18.05.2020, 12:25 613

În ciuda şocurilor pe termen scurt resimţite, în contextul situaţiei actuale declanşate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din România are un grad relativ ridicat de rezistenţă la efectele economice generate de criza sanitară.

Analiza făcută pe reţelele de expuneri arată că, în cazul tuturor celor trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este faţă de statul român, prin intermediul obligaţiunilor suverane deţinute în portofoliu. În comparaţie cu aceasta, nivelul de interconectare cu pieţele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanţiere) este foarte redusă.

Evoluţia Indicatorului mixt de stabilitate financiară, construit de noi, oferă informaţii despre  evoluţia actuală a intermedierii financiare non-bancare analizând dependenţa dintre cele trei sectoare. Acesta indică o oarecare deteriorare a stabilităţii financiare, fără a se atinge însă un nivel critic.

Datorită structurii şi mecanismelor specifice de funcţionare aferente entităţilor financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica şi de a transmite mai departe şocurile venite din exterior către alte părţi ale sistemului financiar (ex. bursele de acţiuni, pieţele de obligaţiuni suverane, pieţele de instrumente financiare derivate, fondurile deschise de investiţii etc.). În acelaşi timp, altele (atunci când funcţionează adecvat şi nu sunt afectate de vulnerabilităţi) acţionează cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizează sau chiar absorb şocurile primite, protejând astfel restul sistemului financiar.

Companiile de asigurări de viaţă şi fondurile de pensii sunt în mod tradiţional investitori pe termen lung, ceea ce îi situează pe poziţia de amortizor de volatilitate şi furnizor de lichiditate sistemică.

Piaţa bursieră din România, încă insuficient dezvoltată, poate constitui un potenţial factor de amplificare a şocurilor primite prin contagiune dinspre bursele externe. Aceeaşi situaţie se poate constata şi în cazul fondurilor de investiţii, susceptibile în special de a constitui canal de transmitere şi factor de amplificare în cazul unei potenţiale crize de lichiditate. 

Evoluţiile adverse cumulate în această perioadă indică un dublu impact în cazul asigurătorilor, atât pe partea de active, cât şi în ceea ce priveşte datoriile, cu potenţiale consecinţe negative asupra solvabilităţii şi poziţiei financiare a societăţilor. În contextul măsurilor stricte impuse de state în vederea prevenirii răspândirii COVID-19, cu impact asupra activităţii economice, acestor riscuri li se poate alătura şi riscul de afaceri, generat de o scădere a volumului de prime brute subscrise şi o creştere a răscumpărărilor poliţelor în vigoare. 

Criza generată de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, astfel că toate estimările făcute arată scăderi ale PIB în majoritatea statelor, dar si creşteri de deficite bugetare, şomaj etc. În aceste condiţii, ASF va continua să urmărească minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra pieţelor financiare non-bancare, alături de obiectivele asumate prin Strategia 2019 – 2023.  

Deşi am luat în considerare principalele riscuri şi vulnerabilităţi identificate de autorităţile europene, ESRB, ESMA, EIOPA, analizăm la nivel macro-prudenţial pieţele financiare non-bancare, dar şi distinct stabilitatea pieţei pensiilor private, a pieţei de capital şi a pieţei asigurărilor, subliniind potenţiale riscuri şi vulnerabilităţi.

Interconectarea segmentelor pieţei financiare locale şi eventualele influenţe transfrontaliere, pe care acestea le resimt, reprezintă o componentă importantă, atunci când vorbim de stabilitate financiară.

În acest context, putem spune, ca o concluzie, că trunchiul sistemului financiar din România este relativ solid, chiar dacă anumite părţi ale sale sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19.

Valentin Ionescu, Director al Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO