Cristian Popa, viceguvernator al BNR de 16 ani, responsabil cu politica monetară şi relaţiile internaţionale şi artizanul strategiei de ţintire a inflaţiei implementată din 2005 de banca centrală, a încheiat ieri acest capitol din cariera sa.
Întrebat dacă consideră regimul de ţintire a inflaţiei ca fiind un succes în România, Popa a răspuns afirmativ, aducând în discuţie scăderea inflaţiei de la aproximativ 10% în 2005 la sub 2%. „Eu zic că este un progres mare.“
De ce a durat atât de mult? „Am avut din nefericire foarte mult volatilităţi care au perturbat evoluţia, venite din şocuri de ofertă. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care cred că riscul de deflaţie în România este minim“, a spus Popa.
Strategia de ţintire a inflaţiei presupune asumarea periodică de către BNR a unor obiective anuale de scădere a inflaţiei şi capacitatea instituţiei de a face piaţa să creadă în atingerea obiectivelor respective. Implementarea noii strategii a fost destul de controversată, iar BNR şi-a ratat ţintele în mai mulţi ani.
Banca centrală a atins ţinta de inflaţie doar în anii 2006, 2011 şi 2013. „A fost o abordare flexibilă. Am spus că urmărim nu neapărat atingerea ţintei de inflaţie pe un an, ci dezinflaţia să se conformeze cu traiectoria pe termen mediu.“
În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. În anii de criză, angajamentul de ţintire a inflaţiei a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la contracararea recesiunii.
Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării - adică a trebuit să controleze cursul şi să ţină în frâu creditarea.
Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR. Lupta cu preţurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei financiare internaţionale, al scumpirii explozive a petrolului şi a altor materii prime. Până în 2004 România avea rate anuale ale inflaţiei exprimate prin două cifre.
Popa fost cel mai longeviv membru al conducerii executive a BNR după Mugur Isărescu, obţinând primul mandat de viceguvernator în 1998. Când a intrat în board era cel mai tânăr membru al consiliului de administraţie al BNR, la 34 de ani. A avut trei mandate consecutive în poziţia de viceguvernator al băncii centrale.
