„În forma sa actuală, legea nu este adresată persoanelor care realmente nu mai pot rambursa creditul, ci oricărui debitor care nu mai vrea să plătească. Practic este încurajat comportamentul de neplată, mai ales în zona debitorilor care au luat un credit pentru o investiţie imobiliară. Oricine a cumpărat un teren sau o casă în perioada de boom cu gândul că va face profit transferă acum pierderea exclusiv băncii - aceasta este traducerea legii în limbaj simplu. În acest fel, chiar iniţiatorii au îndepărtat legea de scopul declarat iniţial. Pe scurt, legea favorizează speculatorii imobiliari din perioada de boom şi nu rezolvă problema clienţilor în dificultate care au cumpărat propria locuinţă pe credit“, a declarat el.
Creditele imobiliare sunt în general pe termen lung, prin urmare portofoliul de credite din ultimii 10 ani este, în mare parte, în derulare. „În general, portofoliul de credite imobiliare este unul cu o performanţă mai bună decât alte credite acordate persoanelor fizice.“
La Raiffeisen Bank mai puţin de 2% din toate creditele garantate cu ipotecă sunt în procedură de executare (multe din imobile nu sunt locuinţe ale debitorilor, ci alte imobile). Kalinov susţine că aceste credite nu ajung în executare decât după ce banca împreună cu clientul au încercat să găsească diverse alte soluţii.
„Creditarea persoanelor fizice a fost întotdeauna bazată pe veniturile solicitantului, iar garanţia imobiliară este una suplimentară, interesul băncii fiind ca titularul de credit să ramburseze banii, şi nu ca banca să execute garanţia. Sigur că în acest fel banca şi-a asumat riscuri, mai mici sau mai mari, în funcţie de propria politică de risc“.
În opinia vicepreşedintelui Raiffeisen Bank, legea privind „darea în plată“ a imobilelor este şi neconstituţională, şi nedreaptă, iar efectele economice nu pot fi deocamdată cuantificate, dar în orice caz depăşesc pierderile pe care le-ar provoca sistemului bancar.
„Efectele previzibile sunt restricţionarea creditului ipotecar, avans mai mare - cu atât mai mare cu cât imobilul este de o calitate mai slabă (probabil 50%), scumpirea creditului (probabil costurile se vor apropia de cele ale unui credit negarantat). Bineînţeles, şi programul Prima casă va fi afectat. De asemenea, sunt previzibile afectarea pieţei imobiliare şi a construcţiilor. Cauza acestei situaţii este faptul că iniţiatorii nu au consultat toate părţile pentru a avea o evaluare a impactului. Banca Naţională nu a fost ascultată, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu a fost consultată, iar punctele de vedere ale comunităţii bancare au fost ignorate.“
Kalinov aminteşte că ANPC a iniţiat un proiect de lege pentru transpunerea Directivei 17/2014, BNR şi băncile au contribuit la proiect, iar acesta este în faza de avizare. Acesta cuprinde şi instituţia juridică a dării în plată, dar propune criterii sociale, aşa cum este firesc. „Acest proces legislativ normal a fost ignorat complet, iar parlamentarii au preferat o lege trecută prin Cameră fără să fie pe ordinea de zi, o lege care nu îi ajută pe cei care au nevoie, în schimb aruncă în aer orice predictibilitate a contractelor în România, un lucru la care se uită orice investitor. Pentru toate aceste motive am solicitat, prin intermediul Consiliului Patronatelor Bancare, Preşedintelui Klaus Iohannis, ca această lege să nu fie promulgată în forma actuală, ci retrimisă Parlamentului. De asemenea, am solicitat atât Preşedintelui, cât şi Guvernului şi Avocatului Poporului, ca această lege să fie trimisă Curţii Constituţionale pentru controlul de constituţionalitate“.
