În cazul în care Partidul Naţional Liberal va câştiga alegerile parlamentare din România care vor avea loc pe 11 decembrie şi va forma guvernul, una dintre cele mai importante măsuri introduse de partid va fi o cotă unică de impozitare de 16%, inclusiv pentru TVA, care anul viitor ar urma să fie de 19%, conform Codului fiscal, a spus Florin Cîţu, economist, candidat al PNL în Senat, invitat la ZF Live.
„Ţările sărace şi corupte ca noi, dacă au un sistem progresiv, cu foarte multe taxe şi diferenţieri, produc birocraţie şi corupţie. La ţările dezvoltate este altceva, dar astăzi avem nevoie de o taxă unică. Impozitul pe venit este deja de 16%, TVA va fi de 16%, contribuţiile angajatului şi ale angajatorului vor fi tot de 16%. Totul se va alinia şi va fi transparent, ca un reper, iar sistemul economic se va uita la acest reper şi va lua decizii de economisire şi investiţie.“
El mai spune că această cotă de 16% pentru TVA ar urma să fie o cotă implicită reprezentând nivelul de suportabilitate în România. „Dacă vă uitaţi şi în UE, cota este în jur de 14-17%. Una este cota efectivă, nominală, alta este ceea ce pot ţările să colecteze“.
El mai spune că impactul pentru economie a fost calculat în cazul aplicării acestei măsuri, însă fără a fi luate în calcul creşterile salariale care vor însemna cheltuieli de 9 mld. lei de anul acesta, adică un procent de 1,2% din PIB.
Florin Cîţu spune că în calitate de senator (dacă va fi ales – el este pe locul al doilea pe lista Senatului la Bucureşti) îşi propune să simplifice mediul antreprenorial românesc, considerând că este nevoie de o simplificare şi o transparentizare a Codului fiscal. „Am discutat ani de zile despre rolul Codului fiscal în economie, care trebuie să fie cât mai simplu şi transparent. Nu-i de ajuns să te joci cu nivelul taxelor, în sus şi în jos, trebuie să fie şi puţine, dar şi uşor de aplicat. Astăzi pierdem foarte mult timp în disputa dintre stat şi antreprenori.“
De asemenea, o scădere a taxelor nu înseamnă neapărat şi un deficit, mai spune Florin Cîţu, ci problema este la nivelul cheltuielilor. „Nesustenabilitatea nu apare din nivelul taxelor, ci din ceea ce facem cu cheltuielile, când cresc mult mai repede decât creşte economia. Dacă vă uitaţi la ce s-a întâmplat cu cheltuielile publice, la dinamica economiei, în fiecare an acestea au o dinamică mai mare decât cea a PIB-ului.“
Economistul mai consideră că decizia Parlamentului de a majora salariile din învăţământ şi din sistemul medical , care vor însemna 62 mld. lei cheltuieli nominale, nu poate susţine o creştere pe termen lung.
„Cheltuielile nominale cu salariile care vor fi 62 mld. lei s-au dublat faţă de 2011, în timp ce PIB-ul a crescut cu 40% nominal. E adevărat că poţi face acest lucru pe termen scurt, nu pe termen lung. Nu poţi să menţii această creştere pe termen lung, de undeva trebuie să începi o administrare responsabilă a bugetului. Nu ai o problemă când economia creşte, ci când scade. Trebuie să fii prudent să vezi cum creşti salariile. La 62 mld. lei înseamnă că 1,1-1,2 mil. angajaţi au o cheltuială pe salariu de aproape 1.000 de euro din sectorul bugetar.“
De asemenea, o altă măsură aplicată de PNL în cazul câştigării alegerilor este directiva europeană care se referă la cota implicită de impozitare pentru companii, de 16%, urmând să impună anumite sume maxime pentru cheltuieli, cu deductibilităţi mai mici.
„Directiva vine şi aruncă o lumină puternică asupra cheltuielilor, nu spune să nu deduci din cheltuieli, ci îţi impune nişte sume maxime. Încearcă să spună că nu poţi aduce cheltuieli din altă ţară în România ca să transferi indirect profitul în altă ţară. Directiva îţi dă nişte linii minime de a menţine cheltuielile în zona unde se fac. Acest lucru nu înseamnă că supraimpozitezi, ci doar că aduci la suprafaţă şi pui pe picior de egalitate toate companiile, cele care pot să-şi facă un cont în offshore cu cele care nu pot să-şi facă. Mai mult, aici este un plus pentru companiile din România, au un argument fantastic atunci când comunică cu statul şi spun că au plătit un impozit mare pe profit şi că au nevoie de infrastructură.“
De pildă, dacă acum profiturile obţinute din ISD (investiţii străine directe - n. red.) sunt de 6 mld. euro, odată cu aplicarea directivei profiturile impozabile vor fi mai mari, pentru că nu vor mai fi deduse anumite cheltuieli la nivel de companie.
„Această directivă îţi va creşte cota implicită de impozitare, la acest efect final sperăm să ducă.“
Ce a mai spus Florin Cîţu
- Pentru a reţine tinerii în ţară sau pentru a-i atrage să vină înapoi trebuie să creăm un mediu economic propice. Trebuie să lăsăm antreprenorii să-şi dezvolte ideile, să facă firme, de multe ori aceştia devin lideri în comunitate. Trebuie să ne întoarcem către antreprenoriat.
- Când voi merge în Senat am de gând să contribui la legea pieţei financiar-bancare, care include pensii, asigurări, capital. Trebuie dereglementat tot, fără aceste pieţe nu poţi merge mai departe, ele îţi finanţează economia.
- În ce priveşte legea „dării în plată“, consider că a fost un compromis pe care a trebuit să-l facă societatea pentru că nu am avut legea falimentului personal, care ar fi fost soluţia optimă. Un compromis consider că este şi legea conversiei creditelor din franci elveţieni în lei.
- Rolul pe care vreau eu să-l am în Parlament este să fac în aşa fel încât fiecare lege să fie cât mai puţin invazivă în economie, să fie doar la nivel de reglementare, nu şi de intervenţie în piaţă.
bianca.dorobantu@zf.ro
