Bănci și Asigurări

Vremea finanţărilor ieftine se apropie de sfârşit, anunţă guvernatorul BNR

Vremea finanţărilor ieftine se apropie de sfârşit, anunţă guvernatorul BNR

Autor: Mihaela Claudia Medrega

28.10.2010, 23:30 35

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a susţinut că România este lalimită cu obţinerea finaţărilor ieftine pentru sursele financiareatrase de stat, ceea ce înseamnă că toată economia ar trebui să sepregătească să ia în calcul dobânzii mai mari.

De la începutul anului Ministerul Finanţelor face mari eforturipentru a nu plăti la lei o dobândă mai mare de 7%, dar sumele pecare le obţine sunt destul de mici în raport cu necesarul definanţare. Însă presiunile băncilor de a obţine o dobândă mai maresunt destul de accentuate. La euro, Finanţele au plătit băncilor lasfârşitul lunii iulie o dobândă de 4,9% pe an, atrăgând 1,2 mld.euro. Luna viitoare Ministerul Finanţelor ar trebui să răscumpereobligaţiuni de 1,4 mil. euro emise anul trecut, dar cel maiprobabil va încerca rostogolirea lor având în vedere că finanţareaeste la limită. "Suntem la limita finanţării relativ ieftine adeficitelor noastre. Dacă facem deficite mai mari, toată creştereade deficit se duce pe dobândă, pe majorarea costului creditului", aspus Isărescu.

În opinia guvernatorului BNR provocarea pe termen mediu esteasigurarea stabilităţii fiscale fără a pune în pericolperspectivele de creştere economică. La anul strict numai dindeficitul bugetar statul trebuie să facă rost de aproape 6 mld.euro. Dacă se mai pune la socoteală şi necesarul pentru acoperireadatoriilor şi dobânzilor, Finanţele trebuie să mai adauge 4 mld.euro.

Pentru finanţarea deficitului bugetar statul se bazează pesumele împrumutate de la FMI şi Comisia Europeană, iar situaţia afost facilitată în ultimele luni de revenirea veniturilor dupămajorarea TVA. Potrivit evaluărilor FMI, nevoile de finanţare alestatului vor continua să pună presiune pe piaţa bancară anulviitor, creditul guvernamental urmând să urce cu aproximativ 34%,după ce anul acesta ar urma să urce cu 12,4% faţă de 2009.

Cu alte cuvinte, experţii Fondului se aşteaptă ca finanţărilepentru companii private şi persoane fizice să încetinească în 2011,în loc să prindă viteză. În schimb, va accelera tot creditulcontractat de stat sub diferite forme.

De la izbucnirea crizei în toamna lui 2008 băncile au strânsşurubul la finanţare şi au urcat costul creditelor provocândnemulţumiri generale în piaţă. Băncile transferă pierderile dincreditele neperformante în costul împrumuturilor bune. Clienţiibuni platnici, neavând alternativă, sunt prinşi în acest cerc prinmajorări de dobândă sau de comisioane, plătind astfel şi preţulneperformantelor.

Dacă pe piaţa monetară interbancară dobânzile sunt foarte mici,plasându-se între 3-6% în funcţie de scadenţă, iar dobânda depolitică monetară a BNR este de 6,25%, la credite dobânzile pentrucompanii se duc la circa 9%.

Până acum Finanţele au reuşit să se încadreze în ţintele dedeficit bugetar sacrificând investiţiile şi amânând platadatoriilor către sectorul privat.

Potrivit informaţiilor transmise de Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală pentru ZF, plăţile restante erau la 31 augustde 2 mld. de lei (500 mil. euro), iar la sfârşitul lunii septembrieau ajuns la 1,5 mld. lei. Deşi Executivul a promis FMI că vor fiplătite datoriile către mediul privat, s-a înregistrat doar oreducere de 0,5 mld. lei pe parcursul acestui an.

Sebastian Vlădescu, fostul ministru al finanţelor, spune cănumai prin amânarea facturilor către companiilor private deficitulbugetar poate fi ţinut sub control pentru a se încadra înînţelegerea cu FMI.

Şeful Consiliului Fiscal: Criză majoră a finanţelorpublice

România se află în prezent într-o criză majoră a finanţelorpublice, fără rezolvarea căreia nu este posibilă reluarea creşteriisustenabile a PIB, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele ConsiliuluiFiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank. "La nivelmacroeconomic, riscurile cele mai mari asupra stabilităţiimacroeconomice provin în acest moment din zona finanţelor publice",susţine şeful organismului înfiinţat în acest an pentru evaluareaşi monitorizarea independentă a politicii finanţelor publice. Elconsideră că obiectivele majore pentru care a fost încheiat acordulde finanţare de 20 mld. euro cu FMI şi UE au fost în mare parteratate: nu a fost redusă factura socială astfel încât să seelibereze resurse din buget pentru investiţii, arieratele în loc săscadă au crescut şi sunt un blocaj major pentru sectorul privat,iar impozitele principale - TVA, CAS, accize - au fost majoratedeşi era vorba să fie menţinute. În ciuda propunerilor avansate deGuvern pentru o relaxare fiscală în 2011, FMI le considerăpremature şi insistă pe menţinerea obiectivului de reducere adeficitului fiscal la 4,4% din PIB anul viitor.

"Când scazi salariile cu 25% după un plus de 80% nu eausteritate, ci ajustare"

Guvernatorul BNR (desen) apreciază că programul de reformăbugetară aplicat este de ajustare, nu de austeritate. "După ce aimajorat salariile cu 80% în trei ani, o reducere cu 25% esteajustare, nu austeritate. Incoerenţa este urmată inevitabil deajustare şi de scăderea nivelului de trai. Măsurile de ajustaresunt dureroase, dar sunt coerente. Nu sunt aplaudate niciunde înlume". Isărescu a mai spus că România este "ţara proiectelorneterminate", referindu-se la dispersia banilor într-un numărfoarte mare de proiecte de investiţii iniţiate, dintre care puţinese finalizează. Iar factura socială este nesustenabilă din punct devedere financiar.
Guvernatorul BNR spune că numai cu dobânda şi cursul de schimb nupot fi rezolvate toate. "Ajungi să nu mai rezolvi nimic. Complicimai mult lucrurile. Politicile prociclice nu dau rezultate".

AFACERI DE LA ZERO