Bănci și Asigurări

Vria pieţelor externe îi arde pe românii cu credite în franci: au ajuns să plătească dublu faţă de 2007. Vedeţi aici cum îi tentau bancherii pe clienţi

Vria pieţelor externe îi arde pe românii cu credite în franci: au ajuns să plătească dublu faţă de 2007. Vedeţi aici cum îi tentau bancherii pe clienţi

Autor: Razvan Voican

10.08.2011, 00:00 3539

Sentimentul de panică manifestat şi ieri pe pieţele externe aîmpins francul elveţian spre un nou maxim istoric în raport cu euroşi implicit cu leul, cursul de schimb leu/franc fiind calculat laBucureşti în mod indirect.

BNR a afişat o paritate record de 4,0221 lei pentru un franc,conturând astfel un scenariu încă greu de crezut pentru zecile demii de clienţi care au de rambursat credite în franci: monedacontinuă să se întărească de la o zi la alta, fiind considerată unultim refugiu sigur de către investitorii speriaţi de prăbuşireaburselor. Aversiunea faţă de risc a crescut atât de mult pe pieţeleexterne, încât investitorii au ignorat practic decizia surpriză desăptămâna trecută a băncii centrale a Elveţiei de a reducedobânzile şi de a mări lichiditatea, iar plasamentele în franci aucontinuat să crească.

Aşa se face că la Bucureşti românii care în urmă cu patru-cinciani erau vrăjiţi de dobânzile nominale "incredibile" la credite înfranci elveţieni, care se învârteau în jurul a 4%, suportă acum uncurs de schimb chiar dublu pentru a-şi achita ratele.

Expunerea sistemului bancar local la riscul generat de cursulleu/franc este opera a nouă instituţii de credit: OTP Bank, care aadus pe piaţă moneda exotică în 2005, Raiffeisen, Bancpost,Volksbank, Banca Românească, Piraeus, Millennium, Credit Europe -care au văzut în franc soluţia miraculoasă de a-şi creşte cotele depiaţă la creditul ipotecar, şi Porsche Bank, care lansa în 2006credite auto în franci.

Dacă în cazul creditelor auto multe au ajuns deja la scadenţă,fiind acordate pe cel mult şase ani, creditele ipotecare în francise dovedesc o povară cu atât mai greu de dus cu cât maturităţilesar de 20 de ani.

Şi dacă tensiunile externe se mai prelungesc mult, iar franculrămâne la peste 4 lei, soluţia refinanţării creditelor respectiveîn euro sau chiar în lei ar putea rămâne soluţia salvatoare.Deprecierea garanţiilor îngreunează însă astfel de ope­raţiuni. Deasemenea, băncile ar putea lua în calcul noi restructurări decredite care să le permită clienţilor să su­porte această perioadăde întărire record a francului.

Astăzi, băncile altădată flămânde după cotă de piaţă au uitatcum se lăudau în 2007 - 2008 cu dublarea vânzărilor de credite înfranci şi le vorbeau clienţilor despre avantajele "evidente" alefinanţării în această monedă.

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, a rezistat "eroic"tentaţiei uriaşe de a intra pe piaţa creditelor ipotecare în francielveţieni, mai ales după ce competitorii de la Raiffeisen şiBancpost făcuseră acest pas strategic, şi în timp ce banca-mamăErste vindea franci atât în Austria, cât şi în Ungaria.

La BRD, Patrick Gelin, fostul preşedinte al băncii, calificacreditarea în franci elveţieni drept "o nebunie".

În schimb, Raiffeisen, a treia bancă după active în 2010, s-anumărat printre instituţiile de credit care în 2007-2008 auîncercat să câştige cotă de piaţă vânzând ipotecare în franci.

Acum, Marinel Burduja, prim-vicepreşedinte al băncii responsabilcu divizia corporate, nu cu retailul, spune că aprecierea puternicăa francului reprezintă "o lecţie pe care clienţii trebuie s-oînveţe cu suferinţă, dar care era necesară" pe piaţa locală.

"În banking, nu cifrele vizibile sunt cele mai importante. Mulţiclienţi au fost atraşi de nivelul rezonabil al dobânzilor, darnimeni n-a făcut estimări privind riscul de deteriorare pe cursulde schimb. Eu spun că nu era un risc cu materializare atât de greude prevăzut pentru că era vorba despre un echilibru de riscuri carenu putea fi controlat din România şi când nu poţi controla acestechilibru, ai de pierdut."

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a minimalizat marţi chestiuneaexpunerii sistemului bancar la creşterea francului: riscurile suntmult mai "rezonabile" comparativ cu situaţia din Ungaria, băncilecu volume mai mari să facă provizioane, iar situaţia clienţilorîndatoraţi în această monedă să fie tratată de la caz la caz. "Avemdouă - trei bănci unde riscurile sunt mai mari şi le-am adresatsugestia puternică să provizioneze aceste riscuri şi dânşii aufăcut-o, sunt ascultători."

Mai rămâne de văzut cum se vor descurca clienţii cu plataratelor şi cât timp vor rezista la presiunea creşterii cursului:restanţele trecuseră încă din luna mai pragul de un miliard delei

Creditele în franci reprezintă peste 10% din creditele deretail, vânzările fiind practic oprite la începutul lui 2009, cânddevenise evident chiar şi pentru băncile cele mai curajoase căriscul de curs de schimb era deja "palpabil", iar costul asigurăriiresurselor în franci făcea ca acest tip de credit să ajungă lapreţuri comparabile cu creditul în euro. Clienţii care s-au lăsattentaţi de dobânzile de 4 - 5% au de învăţat o lecţie, fărăîndoială, dar şi bancherii. Dacă nu ar fi dureroasă, situaţia cucare se confruntă în prezent datornicii ar avea o tentă ironicăpentru că şi mulţi angajaţi ai băncilor care au vândut franci aucăzut în capcana dobânzilor mici, beneficiind chiar de preţuripreferenţiale.

Ungurii de la OTP, care au adus fran­cii pe piaţă, anun­ţăastăzi cum îi vor ajuta pe clienţii care nu mai pot plăti.

Cum îi tentau bancherii pe clienţi

Răzvan Munteanu, fost vicepreşedinte pe retail alRaiffeisen - Octombrie 2007: Diferenţa de dobândă se vedecu ochiul liber, riscul de preţ este relativ modest şi cred că,pentru ipotecare, francul elveţian este o soluţie de finanţare maiconvenabilă. Nu există indicii alarmante privind eventualitateaunei deprecieri substanţiale a leului faţă de francul elveţian,care este destul de bine legat de euro.

Mihai Bogza, actual preşedinte al CA al Bancpost - Iunie2008: Pe termen lung, pot fi constatate avantajelecosturilor mai reduse ale împrumuturilor în franci elveţieni.Singurul dezavantaj este dat de riscul valutar, care se poatematerializa sau nu, ba chiar se poate constitui într-un avantaj,dacă ne uităm la aprecierea masivă a leului faţă de franc înultimii şase ani.

Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank - Octombrie2008: Nu credem că este oportun să oprim creditarea înfranci elveţieni, acesta fiind un fenomen trecător. Elveţia nu esteo insulă izolată, aşa că lucrurile îşi vor reveni. Paradoxal, amvăzut în ultima lună o creştere uriaşă a cererii pentru acest tipde finanţare. Avem mii de cereri pentru astfel de credite pe carele vom selecta atent.

Şi-au dat seama de riscuri

De-abia în octombrie 2008, când semnele crizei internaţionaledeveniseră vizibile, Raiffeisen, Volksbank şi Banca Românească ausistat creditarea în franci. Bancpost, OTP sau Piraeus încă se maigândeau.

Când a intervenit BNR

În toamna lui 2008 a început să-şi producă efectele unregulament al BNR care reducea drastic suma maximă care putea fiobţinută printr-un credit în franci elveţieni din cauzarecomandării ca banca finanţatoare să ia în calcul un scenariu dedepreciere a leului cu 25% faţă de franc în momentul evaluăriigradului maxim de îndatorare al clientului. Scenariul propus de BNRa fost mult depăşit de realitate, deprecierea leului ajungând la80%.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.9250
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.7278
Azi:
Diferență:
Ieri: 5.7274
Azi:
Diferență:
Ieri: 5.0120