ZF Antreprenorii României: „Susţineţi produsele concepute şi realizate în România. Ele aduc valoare adăugată în economie“

Antreprenorii din Bra­şov, Prahova, Covas­na şi Harghita spun că este nevoie ca produ­cătorii români să fie susţinuţi de către stat şi trag un semnal de alarmă, susţinând că, odată ce costurile cu forţa de muncă vor creşte, o parte din multinaţionalele de pe plan local vor pleca.

 „Este adevărat că şi cu ajutorul companiilor străine se poate ridica o eco­nomie. Însă, trebuie să facem un exer­ciţiu de imaginaţie şi să vedem cum va fi peste zece ani. Cel mai probabil până atunci costul cu forţa de muncă va creşte, iar multe dintre multinaţionalele de pe plan local vor pleca. Vom intra pro­babil într-o criză din acest motiv“, a ex­plicat Horaţiu Ţepes, proprietarul Bilka Steel din Braşov. El conduce o companie cu afaceri de peste 190 mil. lei specializată în producţia de ţiglă me­ta­lică. Salariul mediu net în compa­niile stră­ine din Braşov a fost la nivelul anu­lui 2014 de 2.142 de lei pe lună, în timp ce salariul plătit de firmele româneşti din judeţ a fost de 1.058 de lei pe lună.

Declaraţia managerului a fost făcută în cadrul conferinţei „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dez­vol­tarea economică a României“, or­ga­nizată de ZF împreună cu Banca Tran­silvania la Braşov. Aceasta este cea de-a doua oprire a proiectului ZF Antre­pre­norii României, după Piteşti, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

Printre temele dezbătute de către antreprenori, manageri de companii româneşti şi asociaţii din care fac parte companii locale a fost cea a exportului de produse „made in Romania“. Ei susţin că acest tip de idei creează valoare adăugată în economie.

„În România nu respectăm inovatorul român, nu respectăm ideile româneşti, nu facem nimic pentru a ajuta aceste idei să fie puse în practică. România nu are ce să vândă. Câte produse gândite, proiectate şi realizate în România vindem în afară? Vindem Dacia, dar Dacia nu este a noastră, este a Renault, să nu uităm. Inovarea este cuvântul de bază în viitor. Antreprenori, vă rog să vă folosiţi experienţa în a inova şi noi vă vom sprijini, pentru că acolo este valoarea adăugată, acolo este profi­tul!“, a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Aso­ciaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Prahova şi Braşov sunt unele dintre cele mai importante centre industriale ale României atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al numărului de antreprenori români care au reuşit să-şi facă businessuri în producţie. În Prahova, de exemplu, antreprenorii români s-au axat în special pe componente pentru industria petrolieră, având în vedere că judeţul a atras datorită resurselor de petrol jucători precum OMV Petrom sau Lukoil. Pe de altă parte, în Braşov mulţi antreprenori au valorificat fie fostele uzine lăsate în paragină după ’90, fie au devenit furnizorii unor giganţi precum Continental.

„Braşovul era al doilea cel mai important pol industrial din România în urmă cu mai mulţi ani, iar acum a coborât pe locul opt-nouă din punctul de vedere al industrializării. Din păcate, zona aceasta a fost ocupată de multinaţionale, dar cu toate acestea vedem că  tot mai mulţi antreprenori îşi fac businessuri în această zonă, chiar şi din domeniul IT“, a spus Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania.

Companiile din judeţul Braşov au avut în 2014 o cifră de afaceri totală de peste 37 miliarde de lei, în timp ce firmele din Prahova rulează anual peste 35 mld. lei. În schimb, în Covasna, cifra de afaceri a societăţilor este de doar 5 miliarde de lei, iar în Harghita de 8 miliarde de lei, conform datelor de la Registrul Comerţului. Cu excepţia Braşovului, în toate cele trei judeţe capitalul privat românesc predomină. La nivelul ţării, cifra de afaceri anuală a companiilor a fost în 2014 de 1.088 mld. lei. În judeţul Braşov activează peste 16.000 de firme, în Prahova mai mult de 14.000 de so­cietăţi, în timp ce în Covasna şi Harghita sunt mult mai puţine businessuri, peste 3.200, respectiv peste 6.000 de companii.

În Covasna şi Harghita cele mai importante businessuri provin din industria lemnului şi a mobilei.

„Industria mobilei s-a dezvoltat, au dispărut coloşii mari, dar s-au înfiinţat firme mici care produc mult şi foarte bine. Reprezintă un domeniu la care românii se pricep (...). Ajutorul de stat ar trebui să vină la produsul final, nu când faci materia primă“, a spus şi Ilie Miha­lache, directorul general al Direcţiei Generale Pă­duri din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Citiţi mai multe declaraţii din cadrul conferinţei în ediţiile ZF de săptămâna viitoare.