Cash-ul din economie a atins un nou maxim istoric în februarie 2022, când a ajuns la aproape 100 mil. lei, plus 9,2% an/an.
Rata de absorbţie a plăţilor digitale în rândul celor care fac parte din generaţia Z în România este aproape de două ori mai mare decât media europeană, dar raportat la nivelul întregii populaţii datele nu reflectă aceeaşi situaţie. Din contră, deşi există peste 19 milioane de carduri înrolate la bănci, românii preferă să folosescă în continuare numerarul, potrivit lui Cosmin Vladimirescu, şeful Mastercard România şi Croaţia.
„Dacă ne uităm la rata de creştere a numărului de carduri avem la finalul anului trecut aproape 19,6 mil. de carduri potrivit BNR, dintre care 80% sunt active. Banca centrală nu a luat în calcul însă şi cardurile sociale, cardurile de masă, care însemnă încă 5 milioane. În plus, mai avem încă 2 milioane de carduri precum Revolut sau de alt tipuri. Dacă le raportăm la populaţia eligibilă, înseamnă că avem deja peste 2 carduri per locuitor, aproape 3, ţinând cont că 40% dintre români nu sunt bancarizaţi“ a spus Cosmin Vladimirescu la ZF Bankers Summit 2022, desfăşurat în perioada 11-13 iulie.
În acest context, şeful Mastercard consideră că era de aşteptat ca plăţile să fie digitalizate într-o proporţie foarte mare, dar din păcate lucrurile nu stau chiar aşa, pentru că în acelaşi timp cash-ul din economie a crescut în ultimele luni, cu un maxim atins în luna februarie a acestui an, lucru care indică preferinţa românilor pentru numerar, dar şi o problemă de infrastructură.
„Numerarul este preferat în continuare de români. Problema României a rămas aceeaşi ca acum 10-15 ani. Este şi o problemă de infrastructură. Deşi a crescut numărul de terminale de plată, în continuare suntem departe de o rată de penetrare care să permită cardurilor să fie folosite peste tot. În continuare trebuie să investim în infrastructură. În mediul rural este marea problemă. În zona urbană, gradul de acoperire pe terminale este de aproape 60%. În Bucureşti, Cluj, oraşele mari, gradul de penetrare al POS-urilor ajunge undeva la 57%, însă avem mult de lucru în zona rurală“.
Numerarul aflat în circulaţie a consemnat un maxim istoric in februarie 2022, când a ajuns la 99,8 mld. lei, după cinci luni consecutive de creştere.
În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom a economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos. Practic, cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Ulterior, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină la creşteri de două cifre.
Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.
Cosmin Vladimirescu consideră că deocamdată nu există o soluţie optimă care ar putea accelera creşterea gradului de adopţie la nivelul tranzacţiilor cu cardul în zona rurală, dar în acelaşi timp, faptul că au existat programe care au funcţionat în acest segment, reprezintă un semnal bun pentru viitor.
„De exemplu, programul ìMese Caldeî este considerat de Comisia Europeană un best practice vizavi de ce s-a întâmplat în România. Un număr de 300.000 de persoane cu venituri mici, cu vârste de peste 75 de ani, persoane fără adăpost etc, au beneficiat de tichete pentru achiziţionarea de mese calde. Impactul pe acceptare în zona rurală a fost: 2.000 de POS-uri noi care au fost instalate pentru că beneficiarii au înţeles că acesta este modul în care poţi să accesezi acest beneficiu. Dar a fost nevoie şi de comercianţi care să accepte cardurile. Aceştia au perceput care ar fi avantajul pentru ei şi, astfel, au decis să-şi instaleze POS-uri“, a explicat Cosmin Vladimirescu.
