♦ Investiţiile băncilor se duc atât în digital, cât şi în zona fizică ♦ Experienţa clienţilor este prioritară, iar retailul capată o importanţă mai mare, care vine din volum ♦ Românii trebuie să îşi schimbe treptat comportamentul financiar şi să treacă de la modelul tradiţional bazat aproape exclusiv pe economisire în depozite către investiţii şi diversificarea surselor de venit.
Băncile se află în faţa unei noi paradigme, generată de digitalizare, inteligenţă artificială şi schimbarea rapidă a aşteptărilor clienţilor, însă priorităţile fundamentale ale industriei rămân aceleaşi, rezilienţa, stabilitatea, capitalizarea solidă şi lichiditatea. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale transmise de liderii sistemului bancar la ZF Bankers Summit 2026, ziua a doua, într-un context economic şi geopolitic marcat de incertitudini, presiuni fiscale şi nevoia de adaptare la un model de creştere aflat în transformare.
Deşi investiţiile în tehnologie şi experienţa digitală a clienţilor continuă să accelereze, bancherii au subliniat că succesul pe termen lung nu poate fi construit doar pe aplicaţii, platforme şi automatizare. Gestionarea riscurilor, securitatea cibernetică, nivelul capitalurilor şi capacitatea instituţiilor de a rămâne aproape de clienţi în perioade dificile rămân elementele care definesc soliditatea unei bănci. În acelaşi timp, relaţia umană, consultanţa şi încrederea continuă să fie considerate avantaje competitive într-o industrie în care tehnologia devine tot mai accesibilă tuturor jucătorilor.
„Priorităţile în zona bancară sunt zona de rezilienţă şi de stabilitate, capitalurile, lichiditatea şi gestionarea riscurilor de toate naturile. Este o nouă paradigmă a părţii de digitalizare şi a aşteptărilor clienţilor. Şi oamenii - şi mă refer la competenţă, la a atrage, la a menţine. Nu putem înlocui nimic cu AI-ul“, a spus Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România.
În paralel, băncile îşi propun să crească peste ritmul pieţei, să atragă noi clienţi şi să îşi extindă ecosistemele de servicii, de la creditare şi investiţii până la soluţii integrate pentru companii şi populaţie. Tot mai multe instituţii financiare văd viitorul într-un model care combină digitalizarea cu interacţiunea umană.
„Credem în continuare în modelul «phygital», ce combină interacţiunea digitală cu cea fizică, iar investiţiile noastre merg în ambele direcţii. Clienţii îşi doresc soluţii rapide şi digitale, dar în acelaşi timp apreciază în continuare componenta umană şi consilierea personalizată“, a spus Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În acelaşi timp, instituţiile specializate, precum Banca de Investiţii şi Dezvoltare, încearcă să completeze arhitectura financiară prin garanţii, capital de risc şi mecanisme care să extindă baza companiilor bancabile.
„Am semnat acorduri de garanţii de portofoliu cu 12 instituţii financiare care cumulează peste 95% din cota de piaţă, iar cred că 6-7 dintre acestea au lansat deja produsele. Suntem încă la început, însă gradul de utilizare este în creştere. Pentru noi, creşterea ca instituţie este definită diferit. Nu o măsurăm doar prin volumele finanţate, ci prin extinderea ariei de intervenţie. Am început cu produse care se adresează în principal creditării, însă transformarea economiei nu poate fi realizată doar prin credit“, a spus Raluca Nicolescu, CEO, BID.
Dincolo de provocările imediate, mesajul comun al industriei este că România dispune de lichiditate, capital şi capacitatea de a finanţa economia.
Miza următorilor ani va fi însă transformarea acestui potenţial în investiţii, productivitate şi dezvoltare economică, într-un moment în care digitalizarea schimbă regulile jocului, dar nu şi fundamentele pe care se construieşte stabilitatea sistemului bancar.
