Bănci și Asigurări

ZF Bankers Summit 2020, ziua 2. Cursul de schimb va fi stabil, iar dobânzile mai pot scădea. Însă deficitele gemene, bugetar şi de cont curent, limitează marja de manevră a BNR

ZF Bankers Summit 2020, ziua 2. Cursul de schimb va fi stabil, iar dobânzile mai pot scădea. Însă deficitele gemene, bugetar şi de cont curent, limitează marja de manevră a BNR

Autor: Claudia Medrega, Mircea Nica, Roxana Rosu

16.07.2020, 07:00 298

♦ Dobânzile mai pot scădea, însă sacrificiul ar putea să fie menţinerea dobânzilor, pentru a păstra cursul previzibil ♦ O creştere mai accelerată a cursului ar putea fi generată şi de orice derapaj politic, de creşterea pensiilor cu peste 10%, în opinia bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit 2020.

Dobânda de politică mo­ne­tară şi implicit do­bân­zile la lei de pe pia­ţă ar putea să mai sca­dă, având în vedere şi declinul puternic al economiei anticipat pentru acest an, însă spaţiul de ma­nevră al BNR este limitat de dez­echi­librele macro, respectiv de defi­ci­tele gemene - bugetar şi de cont curent -, existând şi riscul de depreciere a leului în faţa euro, după cum reiese din declaraţiile unor bancheri prezenţi ieri la ZF Bankers Summit 2020, ziua a doua.

„Marja de manevră nu este foarte mare din cauză că ne lovim în conti­nua­re de dezechilibre macro foarte se­rioase. Avem deficitele gemene, de cont curent şi bugetar, care afectează po­sibilitatea de a mai continua, de a merge foarte departe cu reducerea de dobândă, pen­tru că există riscul imediat de depreciere a cursului de schimb. Actualul nivel al dobânzilor este unul din­tre factorii care au contribuit la men­ţi­nerea stabilităţii cursului de schimb“, a declarat Eugen Rădulescu, director la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR.

Dobânzile la depozite nu sunt prea mari şi nici dobânzile la credite nu sunt foarte mari, iar ele continuă să scadă, susţine Rădulescu.

BNR a redus dobânda-cheie de do­uă ori în acest an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, la 1,75%, deciziile antrenând şi o ajustare a indicilor ROBOR din piaţa interbancară.

„Trebuie să fim prudenţi, să nu tra­gem toate gloanţele dintr-o dată, pentru că dacă le tragem până în septembrie - octombrie, ce facem în 2021?! Mă refer la instrumentele BNR.  Până acum sunt deschise toate căile şi sunt toate instru­men­tele la îndemâna BNR să facă tot ceea ce poate astfel încât această criză să fie de­păşită mai uşor decât a fost depăşită criza din 2008“, a explicat Eugen Rădulescu.

Şi Florin Ilie, vicepreşedinte la ING Bank, crede că posibilitatea scăderii dobânzilor este redusă, el estimând menţinerea la nivelul actual. „Avem în continuare un deficit de cont curent şi rămâne foarte mare, ceea ce înseamnă că trebuie să îl finanţăm. Aceste intrări pe termen scurt de capital sunt intrări pe portofoliu. Dacă reduci dobânda îţi mic­şorezi diferenţialul şi nu mai ai de unde să mai joci din dobânzi. Dacă ne gân­dim la curs şi dobânzi nu le putem avea pe amândouă dacă se doreşte păs­trarea cursului într-un tunel de pre­vizi­bilitate pentru economie. Probabil că sa­crificiul va fi de păstrare a dobânzilor la acest nivel“, spune Florin Ilie.

Pe de altă parte, alţi bancheri comer­ciali susţin că mai există spaţiu pen­tru reducerea dobânzii de politică mo­netară şi a dobânzilor din piaţă, indi­când cifre de 1-1,5% pentru do­bân­da-cheie la finalul anului 2020, conti­nuarea ajustării dobânzii fiind susţinută şi de evoluţia inflaţiei, care ar urma să fie în jur de 3%.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte al BRD-SocGen, spune că dobânda ofi­cială a BNR este mai mare decât cea din alte ţări, motivele ţinând de postura de poziţie externă. „Dar sunt şi elemen­te de optimism care mă fac să cred că am putea asista la o scădere a dobânzii de politică monetară, măcar cu 25 pp, poate 50 pp, în una sau două şedinţe. Aşteptările noastre sunt ca dobânda BNR să fie de 1,2-1,5% la finele anului, în continuare mai mare decât în alte ţări din regiune, dar la un nivel care permite spaţiu de manevră.“

Şi Aurelian Mihăilescu, director executiv la Raiffeisen Bank, vede o posibilitate de continuare a reducerii dobânzii-cheie până la 1,5%. „Cred că în acest moment dobânda anunţată de BNR este relevantă şi va deveni tot mai relevantă“, spune Mihăilescu.

BNR poate să reducă dobân­da-cheie până la 1%, de la 1,75%, pen­tru a veni în sprijinul persoanelor fizice şi companiilor care vor reveni la înce­pu­tul anului 2021 la plata ratelor, care au fost amâ­nate în acest an, susţine şi Adrian Pârvulescu, director executiv la UniCredit Bank.

Referindu-se la evoluţia cursului de schimb, directorul din BNR a spus că acum cursul „stă în piaţă foarte bine“, ceea ce ajută şi economia. „Este o stare de stabilitate, care este favorabilă“.

Cursul de schimb a fost relativ stabil până acum, iar majoritatea ban­che­rilor indică o uşoară depreciere a leului până la finalul anului, respectiv un curs de schimb leu/euro mai mare în decembrie 2020, comparativ cu nivelul din prezent care oscilează în jurul pragului de 4,84 lei/euro.

Păstrarea ratingului României la in­vestment grade a redus presiunea de depreciere a leului, mai spun bancherii.

O creştere mai accelerată a cursului ar putea fi generată de orice derapaj po­li­tic, de creşterea pensiilor cu peste 10%, ca­re pare general acceptată acum sau ori­ce alt factor care ar face poziţia Româ­ni­ei mai slabă decât este, după cum spu­ne Aurelian Mihăilescu, direc­tor exe­cu­tiv la Raiffeisen Bank. „Am păstrat ratin­gul de ţară acum, dar am avut ceva emoţii şi trebuie să ne facem temele pe viitor.“

AFACERI DE LA ZERO