Evenimentul ZF Bankers 2016 a fost organizat de Ziarul Financiar împreună cu cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, PwC, EximBank, KeysFin şi casadetraduceri.
„În viitorul apropiat, în maximum 5 ani, vom avea un grup de câteva bănci care vor face tot profitul din sistem, iar ceilalţi vor supravieţui de la o zi la alta. Avem proprietari fie absenţi, fie dezinteresaţi care nu pun presiune pe management să creeze performanţă“, a declarat Doru Lionăchescu, preşedinte al BT Capital Partners.
Unii bancheri se aşteaptă ca după 2020 numărul băncilor să coboare la 25 de la 37 în prezent, iar în zece ani procesul de consolidare să ducă la restrângerea numărului finanţatorilor bancari sub 20. Reducerea jucătorilor din sistem se va face atât în urma procesului de fuziuni şi achiziţii, care se va intensifica în următorii ani, cât şi ca efect al unor posibile abondonuri din partea acţionarilor străini care nu pot face faţă cerinţelor suplimentare de capital şi presiunilor de reglementare.
„Băncile cu cote mici de piaţă nu pot rezista pe termen lung pentru că nu pot face faţă presiunilor de reglementare, de capital şi cele din sfera tehnologiei. În cinci ani numărul băncilor va ajunge undeva la 25, iar în zece ani va intra sub 20. Nu exclud posibilitatea abondonului din partea investitorilor străini care nu vor găsi cumpărători pentru subsdiare“, a declarat Horia Manda, managing partner la Axxess Capital, fondul de investiţii care are în portofoliu Patria Bank şi Banca Comercială Carpatica. În opinia bancherilor, o bună parte din băncile mici vor dispărea, însă unele vor încerca şi vor reuşi să se impună pe anumite nişe. În prezent, circa jumătate din băncile prezente în România au o cotă de piaţă mai mică de 1%, ele fiind cele mai vulnerabile.
„Câteva dintre instituţiile de credit mici vor reuşi să găsească nişe şi vor supravieţui, în timp ce altele vor dispărea în următorii doi ani. Faptul că primele zece bănci din sistem au peste 80% din piaţă arată că procesul de consolidare este în curs. Probabil va continua. Întrebarea este nu neapărat câte bănci cu cote mici de piaţă vor dispărea, ci cât de mult pot să mai crească primele zece bănci“, a declarat Alin Pop, head of investment banking la UniCredit Bank.
Consolidarea este grăbită şi de BNR, care presează băncile să îşi facă curăţenie în bilanţuri şi să scape mai repede de neperformante. De altfel, BNR a transmis jucătorilor din sistem ca în acest an să ajungă la o rată a NPL-urilor de 10%. La nivelul întregii pieţe rata NPL-urilor este de circa 13% în prezent.
Băncile locale nu sunt atractive pentru investitorii străini din rândul americanilor, nemţilor, englezilor sau chiar chinezilor, singuri interesaţi fiind fondurile de investiţii şi băncile care au deja prezenţă locală şi vor să câştige mai repede cotă de piaţă. Până acum şi-a exprimat intenţia de achiziţii fondul american de investiţii J.C. Flowers, însă tentativa de a prelua Banca Carpatica şi Piraeus Bank a fost sortită eşecului. Americanii de la Flowers rămân însă cu ochii pe România. Până la urmă Carpatica a ajuns în ograda fondului de investiţii Axxess Capital, controlat de Horia Manda, în timp ce grecii de la Piraeus au ales deocamdată să meargă pe cont propriu.
„Eu nu văd americani, nici nemţi, nici englezi înghesuindu-se. Sunt nişte fonduri de investiţii şi nişte jucători locali care vor o poziţie de top sau care vor să se consolideze“, a declarat Radu Dumitrescu, partener la Deloitte. El spune că există cumpărători în piaţă, dar nu atât de mulţi precum ar fi necesar, de aceea nu exclude ideea unui schimb de active pe anumite pieţe între băncile mici, astel încât una din bănci să rămână cu o prezenţă mai mare într-o ţară.
Potrivit informaţiior din piaţă, printre băncile locale interesate în continuare de achiziţii sunt Banca Transilvania, care de altfel a cumpărat anul trecut Volksbank, dar şi OTP, care a achiziţionat Millennium Bank. Anul trecut patru bănci au dispărut din sistemul bancar românesc, pe lângă Volksbank şi Millennium ieşind din piaţă Montepio şi RBS. La vânzare ar mai fi Veneto Banca, Marfin, în timp ce băncile greceşti Bancpost şi Banca Românească încearcă să ajungă la o tranzacţie.
Şi Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank şi preşedinte al asociaţiei băncilor, ARB, este de acord cu ideea că piaţa bancară va continua pe calea consolidării.
„În următorii cinci ani piaţa va continua să se consolideze. Este clar că vor fi mai puţine bănci. Economisirea internă este principalul motor de creştere. Şi în perioada următoare economisirea va creşte şi va da tracţiune pe zona de creditare. Noi am fost o perioadă lungă de timp «credit driven». De cinci ani suntem «deposit driven»“, a explicat Sergiu Oprescu.
Alin Pop
head investment banking, UniCredit Bank Romania
- Băncile din top 10 ar putea să ajungă la o cotă de piaţă cumulată de peste 80%. Câteva dintre instituţiile mici de credit vor reuşi să găsească nişe şi vor supravieţui, în timp ce altele vor dispărea în următorii doi ani.
- În perioada următoare va continua procesul de M&A şi, implicit, consolidarea sistemul bancar.
- Băncile mari, din top 5, pot să avanseze şi prin creştere organică, pe lângă achiziţii de portofolii.
- Sectorul bancar este în top ca tranzacţii şi există în continuare presiuni de consolidare din cauza reglementărilor, a testelor de stres, a noilor reglementări privind provizioanele sau a noilor standarde IFRS 9.
Bogdan Speteanu
preşedinte ALB (Asociaţia de Leasing Bancar) şi CEO, BCR Leasing
- Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) care au nevoie de finanţare pot obţine mai uşor fonduri suplimentare prin intermediul leasingului, în condiţiile în care băncile sunt mai atente la situaţiile financiare şi la cash flow.
- Leasingul balansează situaţiile financiare cu activul, de aceea leasingul este un produs pentru IMM-uri. Noi ţinem cont de valoarea secundară a acelui bun, îl putem plasa în piaţă şi ştim la ce preţ îl putem recupera.
- Pentru început recomandăm IMM-urilor un mix între produsele de finanţare clasice (credite bancare) şi leasing.
- La nivel european IMM-urile apelează preponderent la finanţarea prin leasing atunci când vor să facă investiţii.
Radu Dumitrescu
partener, Deloitte
- Sistemul bancar românesc nu este atractiv pentru noi investitori străini, în piaţă existând interes doar din partea unor jucători locali sau a unor fonduri de investiţii.
- Există cumpărători în piaţă, dar nu atât de mulţi aşa cum ne-am dori.
- Este posibil că anumite bănci să facă schimb de active pe anumite pieţe astel încât una din bănci să rămână cu prezenţă mai mare într-o ţară. Cu alte cuvinte, nu este neapărat nevoie ca cei mari să îi cumpere pe cei mici şi cei mici pot să crească prin schimb de active.
- Mă aştept ca în următorii ani top 10 jucători din sistem să ajungă să controleze circa 85% din active. Mă aştept la fuziuni şi achiziţii.
Horia Manda
managing partner, Axxess Capital
- Banca Naţională a cerut băncilor locale să recunoască creditele neperfomante din bilanţuri şi să le scoată cât mai rapid din portofolii, astfel încât rata de NPL să ajungă sub 10% în acest an în cazul fiecărei bănci.
- În prezent rata de neperformanţă în sistemul bancar se situează la circa 13%.
- Suntem interesaţi de noi achiziţii, avem lichiditate, însă ne uităm foarte atent la ce cumpărăm şi la ce riscuri ne expunem.
- Nu exclud abandonul unor investitori străin în condiţiile în care presiunea se accentuează. Este posibil să vedem bănci în portofoliul BNR, care să fie preluate prin intermediul instrumentului instituţiei-punte. Este de nedorit, dar nu exclud o astfel de situaţie.
Doru Lionăchescu
membru al boardului Băncii Transilvania
- În sistemul bancar, cu 1-2 excepţii, avem de-a face cu proprietari pasivi, care nu pun presiune pe management să creeze returnul de pe alte pieţe, să creeze performanţă.
- Cred că vom vedea achiziţii în străinătate ale unor bănci din România. Nu aş exclude o mişcare spectaculoasă pe una din pieţele mari din Europa făcută de un grup românesc.
- Pe plan local sunt cumpărători pentru active. Cel puţin Banca Transilvania are bani şi disponibilitate dacă investiţia are sens.
- Consolidarea în sistemul bancar trebuie forţată.
- În viitorul apropiat, în maximum cinci ani, vom avea câteva bănci care vor face tot profitul din sistem, iar ceilalţi vor supravieţui de la o zi la alta. E nevoie de semnale de consolidare mai clare de la reglementator, de la BNR.
- Dacă vom avea creştere economică robustă în următorii doi ani, aşa cum mă aştept, vom avea creştere şi pe sistemul bancar. Cred că vom vedea o polarizare tot mai mare a sistemului.
Ştefan Marcu
director, A.T. Kearney
- Sistemul bancar românesc este printre cele mai scumpe din zonă, dar în ciuda a ceea ce câştigă din venituri este incredibil de ineficient.
- Din cauza nestructurării sistemelor interne, se aruncă mulţi bani pe fereastră în sistem. Primele 5-6 bănci sunt mari, greu de urnit, cele mici nu au scală. Aruncăm foarte mulţi bani pe fereastră.
- Sunt trei componente mari într-un proces de integrare între bănci. Partea legală, care poate dura 6 luni sau 2 ani, apoi componenta de resurse umane, foarte importantă, şi partea de IT.
- Au fost cazuri în care băncile au încercat să păstreze două sisteme, departamente paralele, şi lucrurile au devenit foarte complicate. Procesul de integrare ar trebui făcut cu cât mai repede, cu atât mai bine.
- Când băncile cumpără alt portofoliu sau altă bancă, trebuie să targeteze cam 90% din business, pentru că o parte se pierde în proces.
- Mă aştept ca băncile să investească în tehnologie, să umble la eficienţă internă.
Cornel Coca Constantinescu
prim-vicepreşedinte, ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)
- Brexitul - ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - nu are impact direct asupra pieţei locale de asigurări, dat fiind faptul că nu avem companii britanice care operează în România şi nici asigurători locali care să vândă poliţe în Marea Britanie.
- Ar putea fi efecte doar în relaţiile cu companiile de reasigurări care activează şi pe piaţa din Regatul Unit.
- Nici pe piaţa de capital Brexitul nu va avea efecte puternice în condiţiile în care bursa locală are o lichiditate scăzută, iar investitorii instituţionali deţin o cotă importantă din capitalul tranzacţionat.
- Listările duale ale companiilor româneşti pe bursa locală şi pe cea londoneză, care păreau a fi un atu important, nu s-au dovedit a fi un succes, în condiţiile în care la Londra lichiditatea acestora este mult mai mică, iar volatilitatea mai accentuată.
- Companiile româneşti listate şi la Londra sunt Electrica, Romgaz şi Fondul Proprietatea.
Anca Rarău
director executiv marketing, BCR
- Majoritatea clienţilor băncilor, respectiv un procent de 73-75%, preferă să meargă în continuare în sucursale şi nu au optat până acum pentru o colaborare cu banca în regim digital.
- Doar 10% din cei care folosesc internetul folosesc şi serviciile de online banking. Poate este vorba de încredere, de obişnuinţa de a lucra cu banca în regim digital. Este foarte important să transformăm treptat sucursalele în puncte de consiliere şi discuţii de calitate cu clienţii, nu neapărat în zone de lucru cu cash-ul.
- Se observă o schimbare a comportamentelor clienţilor de la an la an.
- Oamenii se informează tot mai mult. Dacă înainte ceea ce îţi dădea banca era un dat, acum lumea vine şi întreabă, se documentează. Clienţii sunt mai inteligenţi. Ei pun acele întrebări care le lămuresc lor dacă soluţia este la tine sau la altcineva.
- Băncile trebuie să se uite mai mult şi mai au de lucrat pe componenta de educaţie financiară.
Sergiu Oprescu
preşedinte ARB (Asociaţia Română a Băncilor) şi preşedinte executiv, Alpha Bank România
- Nu aş vrea să cădem în zona în care să ne batem pe spate între noi şi să spunem că Brexitul nu ne afectează. Suntem într-un teritoriu necunoscut. Ar trebui să punem specialiştii la treabă şi să dezbatem mai puţin pe această temă.
- Piaţa bancară în următorii cinci ani va continua să se consolideze. Vor fi mai puţine bănci. Poate vor exista şi bănci de nişă.
- Noi am fost o lungă perioadă de timp „credit driven“. De cinci ani suntem „deposit driven“. Economisirea internă este principalul motor de creştere. Şi în perioada următoare economisirea va creşte şi va da tracţiune pe creditare.
- Creşterea economică va antrena după sine şi creşterea creditării, cu condiţia să nu oprim motoarele de creştere; creditul ipotecar e singurul motor de tracţiune care a fost stopat.
- Pieţele financiar-bancare sunt interconectate. Gradul de conectivitate diferă de la o piaţă la alta în funcţie de eficienţă.
- Trebuie să abordăm problemele din perspectiva clienţilor, nu a industriilor; clientul are nevoie de intermediere financiară, care are nevoie de preluarea riscului.
- Intermedierea financiară realizată pe piaţa de capital nu reprezintă o proporţie semnificativă, nici măcar asemănătoare cu ceea ce se întâmplă la nivel european.
- În perioada de boom economic am asistat la osificarea capitalului de lucru; finanţarea activelor fixe, inclusiv imobiliare, s-a făcut din capitalul de lucru.
Ludwik Sobolewski
CEO, Bursa de Valori Bucureşti
- Nu aş paria prea mulţi bani că Brexitul se va întâmpla, dar sigur vom avea nişte ani de instabilitate şi cu siguranţă vor fi turbulenţe pe pieţe şi acestea vor afecta şi România.
- Nu vom putea folosi oportunităţile create de criză dacă rămânem o piaţă de frontieră. Trebuie să devenim o piaţă emergentă, aşa vom avea mai multe şanse să profităm de incertitudinile care vor fi în anii următori.
- În doi ani, România va avea cea mai bună piaţă din Europa de Est, cu cele mai bune costuri, atractivitate şi domenii, cu un turnover de 30 mil. euro, asta dacă vom fi pe drumul spre piaţa emergentă.
- Nu mai suntem aşa izolaţi, suprareglementaţi, ca în 2013 - 2014. Acum, bursa locală este mai accesibilă pentru străini. Nu mai e aşa important să listezi şi pe bursa din Londra cum era în trecut.
- Trebuie să continuăm reformarea pieţei financiare şi de capital.
- Această perioadă va crea oportunităţi pentru România. În primul rând, când investitorii sunt conştienţi că Europa este foarte eterogenă, că nu poate fi tratată ca o singură investiţie, este bine pentru ţări ca România. Ele devin mai vizibile.
- Cel mai sănătos este să te finanţezi prin mai multe instrumente, leasing, credit, fonduri, obligaţiuni etc. Avem nevoie de diversitate şi instrumente financiare diferite.
- România are costuri mari de tranzacţionare, volume mici şi e o piaţă de frontieră. Este o diferenţă între cei care vor capital şi cei care ar da capital. Proprietarii companiilor vor anumite evaluări, dar investitorii cer reduceri mari pentru că nu se informează destul şi ştiu doar că e o piaţă de frontieră, deci aplică nişte riscuri.
Anca Nuţă
director marketing, UniCredit Bank
- Generaţia nouă nu mai vrea să facă lucrurile la fel ca părinţii, tinerii nu vor să vină la bancă, aşa că vor căuta alte alternative financiare.
- Companiile merg mult pe zona de analiză a comportamentului consumatorului, după ce big data nu a dat rezultatele dorite. Ei vin, ne spun cam ce vor şi noi trebuie să mergem spre ei. Dacă nu te duci acolo unde este conversaţia şi stai doar în spatele calculatorului şi analizezi date, pierzi.
- Oamenii vor autenticitate, vor comunicare empatică.
- Este un singur motiv pentru care pleacă un client: experienţa pe care o are cu banca, modul în care relaţionează cu aceasta.
- Băncile pot veni spre companii cu contul curent, contul de salarii şi pot lua astfel mai mulţi clienţi.
- Companiile mari de afară oferă tot mai mult canale alternative de plăţi pentru clienţi. De exemplu Apple, Google, Facebook.
- Noi dăm credite din banii deponenţilor, în timp ce Facebook, Google vor da credit din banii lor. Ei stau pe foarte mulţi bani.
Sergiu Mircea
director marketing, Banca Transilvania
- Lucrurile se schimbă în materie de marketing bancar, însă nevoile clienţilor rămân aceleaşi.
- Noi recomandăm şi încercăm să comunicăm cu clientul fără a folosi un limbaj de lemn sau cuvinte pompoase.
- Mai multe bănci pot disloca sute de mii de clienţi de la o altă bancă. La începutul acestui an au fost patru bănci care au derulat campanii agresive de a câştiga clienţi cu un cont curent.
- Un trend care are impact şi asupra activităţii de marketing este digitalizarea. Vedem tot mai multe fintech-uri care vin în special pe partea de plăţi, dar mai puţin pe partea de creditare.
Adrian Lupulescu
country HR director, Eurobank Group în România (Bancpost)
- Angajatorii nu sunt atraşi să angajeze proaspăt absolvenţi, în care trebuie să investească nişte ani, şi preferă să angajeze oameni care sunt deja în piaţă.
- În România se poate îmbunătăţi programarea resurselor prin colaborarea mediului de business cu cel academic.
- Eu cred că fiecare companie trebuie să îşi cunoască bine nevoile şi să aplice reguli de bune practici. Piaţa de resurse umane nu diferă mult de la un sector la altul, e vorba de procese similare.
- Mediul bancar este supus unei presiuni legate de resursa umană, toată lumea e atentă la mediul legislativ, e o nesiguranţă legată de siguranţa locului de muncă.
- Şi alte industrii au trecut prin presiuni în trecut. Ca responsabil de resurse umane, singura atitudine corectă este să faci tot ce poţi, ce depinde de tine, încât să lupţi pentru un loc în top 5.
- Cultura organizaţională este elementul esenţial pentru o companie, iar cei care intră trebuie să adere la acest set de valori. Din păcate este multă ipocrizie, multe companii care enunţă valori, dar care nu cred cu adevărat în ele.
Mugur Tolici
director HR, BNR
- Banca Naţională recrutează foarte mulţi absolvenţi de la şcoala doctorală a Academiei de Studii Economice, însă în cazul băncilor comerciale nu se întâmplă acelaşi lucru, absolvirea unei facultăţi economice nefiind absolut necesară pentru un job în banking.
- Experienţa profesională nu este diferenţiatorul în cadrul procesului de recrutare la BNR. În zona de modelare economică, cercetare, pregătirea academică contează mai mult decât cea profesională. Pe de altă parte, în celelalte funcţiuni ale băncii accentul se pune pe potrivirea cu postul.
- Sub 9% din posturile de la BNR sunt de conducere, deci posibilităţile de creştere ierarhică sunt limitate, dar oportunităţi de creştere profesională pe filiera nonmanagerială există.
Radu Furnică
preşedinte, Leadership Development Solutions
- Calitatea absolvenţilor de finanţe-bănci este esenţială pentru sistemul bancar şi trebuie mare atenţie pentru că volumele nu produc calitate.
- Impredictibilitatea legată de sistemul bancar, cum va evolua el, face dificil să prezici care vor fi nevoile unui bancher. Se va consolida sistemul, se va reduce numărul de angajaţi din cauza tehnologizării.
- Aşteptările pe care le are un tânăr sunt nerealiste.
- Noi am făcut un program de selecţie prin care au trecut 5.000-6.000 de oameni din diferite companii. În final, sub 3% din participanţii au trecut prin tot programul şi au răspuns la toate întrebările, iar cinci ani mai târziu toţi au fost exportaţi de companiile în care erau în străinătate. Dacă aplici un sistem bun de selecţie, ajungi la cei 3%.
prof. dr. Emilia Câmpeanu
prodecan, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori – ASE
- Peste 90% din studenţii de la masteratele facultăţii de Finanţe - Asigurări din cadrul ASE Bucureşti lucrează în bănci sau alte instituţii financiare.
- Facultatea de Finanţe şi Asigurări din cadrul ASE şi-a adaptat curricula la cerinţele pieţei.
- Universităţile au misiunea de a pregăti forţă de muncă calificată, atât pentru instituţii naţionale, cât şi pentru cele internaţionale.
- Cât timp există cerere din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale, iar acum există, trebuie să ne îndeplinim acest rol, de formatori.
- Curricula universitară este gândită astfel încât să permită adaptarea studentului să activeze şi la o societate în domeniul financiar, şi la una din domeniul bancar.
