♦ Chiar dacă scăderea inflaţiei va fi confirmată, din comunicatul BNR după şedinţa de politică monetară se înţelege că şi pentru finalul anului 2024 inflaţia este prognozată să rămână peste intervalul ţintă al băncii centrale, a explicat economistul-şef al BCR.
BCR consideră că s-a terminat ciclul de majorare a ratei dobânzii de politică monetare şi va fi o stabilitate în sensul menţinerii acestui nivel, cel puţin pentru anul 2023, după ce BNR a decis în februarie să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 7%, a explicat Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
„Opinia noastră este că s-a terminat ciclul de majorare a ratei dobânzii de politică monetară şi vom avea o stabilitate a ratei dobânzii la acest nivel cel puţin pentru acest an. Mă îndoiesc că vom vedea tăieri de dobândă din partea băncii centrale până la finalul acestui an“, susţine Ciprian Dascălu.
El a mai adăugat că şi băncile centrale majore, în special FED din SUA, deşi piaţa anticipează cel puţin două tăieri de dobândă de câte 25 puncte de bază în Statele Unite pe finalul acestui an, vor ajunge cu dobânda la un nivel restrictiv şi vor menţine această dobândă, la acest nivel restrictiv, pentru o perioadă mai lungă.
„Pe dobânzi va fi tot timpul o plajă în care dobânzile pot fluctua între cele două facilităţi permanente ale băncii naţionale, respectiv între facilitatea de depozit care este la 6% şi cea de creditare care este 8%. Am avut o scădere a cotaţiilor ROBOR la 3 luni pe fondul schimbării poziţiei de lichiditate a sistemului bancar faţă de banca centrală.“
„Dacă până în noiembrie am avut un deficit de lichiditate, respectiv băncile împrumutau la facilitate de credit lichiditate de la banca centrală, această poziţie pe fondul cheltuielilor bugetare pe final de an, din noiembrie am trecut pe surplus, iar acum pentru ianuarie am avut un surplus, cred că cel mai mare din ultimii 15 ani, de lichiditate a sistemului bancar şi implicit acest surplus a fost plasat la facilitatea de credit. Rata relevantă pentru preţul banilor din piaţă acum este facilitatea de depozit de 6%, iar până în octombrie aveam rata relevantă pentru lichiditate faciltatea de creditare a băncii naţionale“, a mai detaliat Ciprian Dascălu.
În acelaşi timp, economistul-şef al BCR a mai spus că banca naţională poate decide oricând să sterilizeze aceste surplus de lichiditate prin operaţiuni de piaţă la dobânda cheie, respectiv 7%.
„Probabil faptul că nu sterilizează această lichiditate la dobânda cheie semnalează un pic disconfortul băncii centrale cu tendinţa văzută în ultimele două luni de apreciere a monedei naţionale faţă de euro, apreciere venită în mare parte din intrări de capital în titlurile de stat româneşti în lei.“
Ciprian Dascălu a mai explicat că această decizie a băncii centrale de a lăsa lichiditatea, de fapt ar sugera mai degrabă că nu este de acord cu aprecierea recentă a cursului.
„La un moment dat şi această lichiditate va fi absorbită probabil prin noi emisiuni nete de titluri de stat, prin plăţi către bugetul de stat şi în funcţie de cât de mult se va vedea în curs, probabil şi prin intervenţii valutare. Nu am văzut volume foarte mari, dar nu excludem şi o posibilă intervenţie valutară pentru a tempera aprecierea din ultima perioadă pe fondul fluxurilor de capital pe titluri de stat“, a mai spus Ciprian Dascălu.
El a mai adăugat că dobânda la care emite Ministerul de Finanţe este stabilită în funcţie de cerere şi ofertă.
„Dacă ne gândim la octombrie, dobânzile pe termene între 7-10 ani erau în jur de 9%, deja am asistat la o scădere semnificativă a dobânzilor. Au fost în principiu o mişcare pe toată regiunea de intrări de capitaluri. Dacă este să ne uităm la ce dobândă se împrumută statul român în lei la 10 ani şi luăm referinţă la ce dobândă se împrumută Polonia cred că diferenţialul la care suntem acum de 150 puncte de bază este un fel valoare corectă dat fiind şi diferenţialul de rating, de risc şi perspective inflaţioniste între cele două ţări.“
