♦ Sergiu Manea, BCR: „Modelul pe care noi îl ştiam şi anume că avem acces la resurse neîngrădit, preţurile sunt mici, lanţurile de aprovizionare sunt acolo, vor fi tot timpul, este invalidat în fiecare lună din februarie-martie 2020“ ♦ Alexandru Reff, Deloitte: „Imperativul momentului este evident: continuarea, consolidarea şi adâncirea reformelor modului în care funcţionează statul“ ♦ Adelina Badea, Mobexpert: „Cred că cel mai important este că noi continuăm investiţia în tehnologizarea fabricilor şi în a aduce produse noi în fabricile Mobexpert. Altfel, dacă nu investim în producţia noastră, nu putem rămâne relevanţi.“
După zece ani de creştere continuă, economia locală trebuie să îşi construiască premisele pentru următoarea etapă de creştere. România trebuie să schimbe ecuaţia de creştere economică pe care s-a bazat până recent şi să se concentreze pe avantajele pe care le are pentru dezvoltarea din perioada următoare. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii din cadrul conferinţei ZF TOP 1.000 cele mai mari companii din România. Creştem prin investiţii.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Concelex, SCC Erbaşu, Philip Morris România şi Vodafone.
Problemele economice din ultima perioadă nu reprezintă o formă a reformei structurale, ci expresia unor deficienţe structurale, este de părere Sergiu Manea, CEO, BCR, care subliniază că România are nevoie să crească pe alte premise faţă de cele cunoscute până acum.
„Ceea ce am văzut în 2025 şi vom vedea şi în 2026, probabil şi în 2027, nu este o expresie a reformei structurale, este expresia unor deficienţe structurale. Celălalt motiv pentru care trebuie să creştem altfel este dat de faptul că lumea s-a schimbat. Modelul pe care noi îl ştiam şi anume că avem acces la resurse neîngrădit, preţurile sunt mici, lanţurile de aprovizionare sunt acolo, vor fi tot timpul, este invalidat în fiecare lună din februarie-martie 2020. Multe companii s-au adaptat şi ştiu şi cred că ar trebui să vorbească mai mult că modelul de business s-a schimbat şi din punctul acesta de vedere“, spune Sergiu Manea.
Una dintre cele mai importante reforme necesare pentru a asigura creşterea economiei pe viitor este cea a statului, este de părere Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova. Reforma începută trebuie consolidată.
„Imperativul momentului este evident: continuarea, consolidarea şi adâncirea reformelor modului în care funcţionează statul, astfel încât să evităm supraîndatorarea la dobânzi ruinătoare şi extragerea de resurse din sectorul privat. Reforma începută deja trebuie consolidată şi adâncită şi, mai ales, neperturbată de instabilitate politică motivată de agende electorale“, explică Alexandru Reff.
Ideea unei reforme care să contribuie la depăşirea perioadei dificile din punct de vedere economic şi la o reluarea a creşterii este punctată şi de Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia. El este de părere că trebuie schimbat modelul în care se întâmplă astăzi politicile publice din România şi modul în care se iau deciziile.
„Dacă nu schimbăm acest mindset şi dacă nu reuşim să dialogăm şi să construim sănătos, pe o temelie care să aibă în centrul ei, foarte important, încrederea, nu o să reuşim să ne rupem de toate aceste tare ale trecutului“, subliniază el.
Dan Lăzărescu, director general, Robert Bosch S.R.L. & reprezentantul Grupului Bosch în România, este de părere că acum este momentul pentru a crea premisele pentru următorul salt al economiei.
„Avem nevoie de predictibilitate, avem foarte multe lucruri în România care ne pot da încredere şi acum avem un moment. Acum este momentul în care creăm următoarele premisele pentru următorul salt, ne trebuie ambiţie, ne trebuie un plan. Discutam despre strategie, plan, lucruri pe care noi le avem în România. Ne mai trebuie şi o cultură, trebuie să ne uităm şi la aspectele culturale şi să vedem dacă avem o cultură a parteneriatelor“, menţionează el.
Chiar şi în pofida unui context dificil din punct de vedere economic, companiile continuă să investească, de altfel fiind singura cale către dezvoltarea businessului local.
Mobexpert este una dintre companiile care continuă investiţiile, atât în reţeaua de magazine, cât şi în producţie.
„Nu avem cum să ne oprim să investim în continuare şi atunci anul acesta vom investi în renovarea celui mai mare magazin Mobexpert, cel din Băneasa. Este un proiect extrem de elaborat, sperăm să îl finalizăm până la sfârşitul anului, investim în renovarea magazinului din Pantelimon. Cred că cel mai important este că continuăm investiţia în tehnologizarea fabricilor şi în a aduce produse noi în fabricile Mobexpert. Altfel, dacă nu investim în producţia noastră, nu putem rămâne relevanţi“, spune Adelina Badea, CEO Mobexpert.
Radu Berevoescu, general manager & senior commercial director East Balkans, PepsiCo, spune că mai este loc de creştere, iar investiţiile vor continua nu doar în fabrici, dar şi în branduri.
Economia locală ar putea depăşi perioada dificilă pe care o traversează în această perioadă, însă este nevoie de un efort comun, atât din partea statului, cât şi din partea mediului privat.
Adrian Florea, director executiv, Concelex
► Trăim deja într-un context de criză permanentă, geopolitică şi externă, iar România nu ar avea nevoie şi de una internă.
► Din păcate, statul, în actuala formulă de coaliţie, nu pare să urmeze o direcţie coerentă, ci mai degrabă una sinuoasă, în care deciziile oscilează între abordări diferite, generând un traseu de tip zigzag.
► Pentru a putea continua să investim, avem nevoie în primul rând de eliminarea acestui tip de instabilitate.
► Dispariţia unor avantaje fiscale peste noapte, care se traduce direct în creşteri salariale imediate, a fost o problemă reală şi pentru noi.
► În acelaşi timp, companiile continuă să investească în capital uman, în utilaje şi în digitalizare.
► Însă toate aceste şocuri succesive duc la încetiniri. Iar aceste încetiniri, cumulate, ajung să afecteze ritmul de dezvoltare al întregii activităţi.
► Dispariţia şcolilor profesionale rămâne una dintre cele mai mari probleme pentru noi. Vom ajunge să ne formăm singuri forţa de muncă, dar mi-aş dori să existe şi un stimulent fiscal care să susţină aceste eforturi, pentru că beneficiile se duc în întreaga economie, nu doar într-o singură companie.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte Romania & Moldova
► Suntem într-un moment de resetare a economiei, către un nou model de creştere.
► Ne reorientăm, în sfârşit, spre o creştere bazată pe investiţii şi începem să adresăm dezechilibre structurale majore, într-un mod echilibrat, care nu transferă o povară excesivă asupra economiei, companiilor şi gospodăriilor.
► Dacă vom continua reformele necesare şi vom susţine această direcţie prin scheme de sprijin corelate cu o viziune strategică asupra rolului economiei româneşti, există premise solide pentru a mobiliza capitaluri într-o măsură fără precedent
► România se află în prezent în vârful ierarhiei de creştere din Europa, ceea ce reprezintă un semnal important pentru investitori.
► Aceştia caută economii dinamice, în care creşterea reflectă o valoare adăugată sănătoasă şi sustenabilă.
► Nu mai vorbim doar despre o creştere cantitativă, ci despre una de natură calitativă.
► Productivitatea a crescut în această perioadă, ne uităm la creşterea competenţelor, la maturizarea mediului de business, la consolidarea capitalului autohton şi apariţia unor campioni regionali.
Andrei Miftode, subsecretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
► În prezent, lucrăm la soluţii de debirocratizare, inclusiv la dezvoltarea unor platforme de tip „one-stop-shop“ pentru investitori.
► Un exemplu concret este portalul pentru licenţe industriale, aflat în lucru, prin care investitorii vor completa un singur formular, fără a mai fi nevoiţi să interacţioneze cu multiple instituţii.
► Datele vor fi distribuite automat către toate autorităţile implicate, iar procesul de avizare se va derula integrat, până la emiterea licenţei sau transmiterea unui feedback clar privind eventualele informaţii suplimentare necesare.
► Acesta este doar un prim pas, modelul urmând să fie extins treptat şi în zona serviciilor comerciale
► În România, digitalizarea avansează cu frâna trasă.
► Avem nevoie, înainte de toate, de o schimbare de guvernanţă, care să redefinească rolurile instituţiilor şi modul în care acestea colaborează, punând bazele unei accelerări reale a procesului de transformare digitală.
► Această schimbare trebuie făcută treptat, dar cu obiective clare.
► Fără salarii competitive în administraţia publică pentru specialiştii IT, nu vom avea resursa umană necesară pentru o digitalizare autentică.
Radu Berevoescu, general manager & senior commercial director East Balkans, PepsiCo
► Există în continuare spaţiu de creştere, iar investiţiile vor continua.
► De cele mai multe ori, când vorbim despre investiţii, ne gândim la fabrici şi linii de producţie. Însă, din perspectiva noastră, la fel de importante sunt investiţiile în produse, în branduri şi în inovaţie.
► În contextul unei stagnări a consumului, pe care am resimţit-o în ultimele şase luni, începând cu august, ca efect al unor măsuri fiscale cu impact pe termen scurt, companiile sunt nevoite să devină mai agile.
► Ne adaptăm rapid la schimbările din comportamentul consumatorilor, regândim oferta şi direcţionăm investiţiile către zonele cu potenţial.
► Din acest motiv, investiţia nu înseamnă doar capacitate de producţie, ci un ansamblu mai larg de decizii care ţin de brand, produs şi inovaţie.
► Investim foarte mult în brandurile noastre, ca să fie disponibile şi atractive pentru consumatori. Dar lucrul acesta trebuie să fie confirmat şi de creşterile pe care le vedem.
Paul Aparaschivei, director executiv, Concordia
► Aderarea la OECD deschide România către un capital semnificativ şi, poate cel mai important, ne obligă să schimbăm paradigma.
► Progresul realizat până acum, prin reformele asumate ca jaloane în acest proces, arată că vorbim despre un proiect de ţară autentic, dus mai departe în pofida volatilităţii legislative, a schimbărilor politice şi guvernamentale.
► România a rămas pe direcţie şi şi-a asumat finalizarea acestui obiectiv, iar şansele de aderare sunt reale.
► Dacă vrem ca România să iasă solidă din actuala criză şi să îşi regândească modelul economic de creştere, este esenţial să schimbăm modul în care sunt construite politicile publice şi, mai ales, felul în care sunt luate deciziile.
► Fără această transformare de fond, orice progres va rămâne limitat.
► Ne dorim să consolidăm şi să diversificăm feedbackul pe care îl oferim, implicând un număr cât mai mare de sectoare ale economiei.
► Scopul este ca acest dialog să fie cu adevărat reprezentativ şi să contribuie la calibrarea şi rafinarea politicilor publice, astfel încât acestea să sprijine mediul de afaceri, nu să îl îngreuneze.
Adelina Badea, CEO, Mobexpert
► Nu avem cum să ne oprim să investim în continuare şi atunci anul acesta vom investi în renovarea celui mai mare magazin Mobexpert, cel din Băneasa. Este un proiect extrem de elaborat, sperăm să îl finalizăm până la sfârşitul anului, investim în renovarea magazinului din Pantelimon. Cred că cel mai important este că continuăm investiţia în tehnologizarea fabricilor şi în a aduce produse noi în fabricile Mobexpert. Altfel, dacă nu investim în producţia noastră, nu putem rămâne relevanţi. Atunci, nu o să ne oprim din a ne investi, dar o să punem accent în continuare pe tot ce înseamnă producţie în România.
► Nu a fost un început de an uşor, cred că vedem cu toţii acest lucru, pentru unii a fost o scădere mai mare, pentru alţii o scădere mai mică. Ce am observat este că nu a scăzut vânzarea pentru produsele româneşti şi asta îmi dă încredere că acolo este direcţia în care trebuie să investim în continuare în următorii ani.
► Noi venim după cinci ani de investiţii şi trebuie să consolidăm tot ce am investit în ultimii ani.
George Safir, director general, Holding Familia Safir
► Avem nevoie de predictibilitate pentru a susţine creşterea, dar şi de parteneriate reale între mediul privat şi stat, bazate pe dialog şi colaborare concretă.
► Este esenţială fluidizarea proceselor de autorizare. În prezent, construim o fabrică în judeţul Vaslui, o investiţie de 30 de milioane de euro, al cărei termen a fost deja întârziat cu şase luni, în parte din cauza avizelor.
► În mod realist, atunci când planificăm o investiţie majoră, luăm în calcul până la doi ani doar pentru obţinerea documentaţiei.
► În aceste condiţii, ritmul de dezvoltare este inevitabil afectat: nu poţi accelera investiţiile dacă primul obstacol este birocraţia.
► Cred că tinerii au nevoie de un sens pentru a alege să rămână în ţară.
► Dincolo de mediul profesional, companiile ar trebui să construiască şi o cultură organizaţională care să ofere acest sens.
► Tinerii sunt creativi, dornici să experimenteze, dar au nevoie de spaţiul necesar pentru a se exprima.
► Trebuie să creăm mediul în care creativitatea lor să fie pusă în valoare
Fady Chreih, CEO, Regina Maria
► Haideţi să creăm o Românie pentru capitalul românesc, mai întâi, şi încurajarea investiţiilor şi curajului pentru că acum avem mulţi antreprenori români care au opţiuni. Opţiunea nu mai este doar România, opţiunea este să faci investiţia în afara Românie, opţiunea este să îţi diversifici capitalul în alte investiţii decât România sau să poţi să nu îţi pui capitalul la lucru.
► Ce încercăm să facem cu Ministerul Sănătăţii, cu Casa Naţională şi cu Ministerul de Finanţe este să avem o transparenţă a banilor, ce se întâmplă cu banii din sistemul de sănătate, ce se întâmplă cu finanţarea sistemului de sănătate, ce se întâmplă cu banii contribuabililor şi cum sunt ei alocaţi, cum sunt ei cheltuiţi, cum sunt ei investiţi. E o normalitate pe care astăzi dacă mergem în Cehia sau în Polonia, informaţia este disponibilă, este publică, electronică, digitalizată. Datele nu sunt 2024, sunt 2025 sau chiar ultimul trimestru. Cred că transparenţa va aduce o conversaţie foarte corectă îtnre jucători, între sistemul public şi cel privat.
Roxana Capătă, managing director, Ford România Services
► Predictibilitatea este esenţială pentru ca investitorii şi companiile să aibă timpul necesar pentru a-şi adapta şi recalibra fluxurile operaţionale.
► Fără acest orizont de stabilitate, orice ajustare devine dificil de implementat şi riscă să afecteze performanţa business-ului.
► Avem nevoie de coerenţă atât din partea mediului privat, cât şi a decidenţilor guvernamentali, pentru a crea un cadru favorabil investiţiilor.
► Dacă, pe termen mediu, vom asigura stabilitate în politicile fiscale şi sociale, în legislaţia muncii, dar şi în planurile de dezvoltare a infrastructurii şi în valorificarea resurselor naturale, aceasta va reprezenta, în esenţă, cel mai solid argument pentru atragerea de noi investiţii în România.
► Societatea trebuie să se maturizeze şi să ofere noilor generaţii nu doar oportunităţi profesionale, pe care economia şi mediul privat le pot genera, ci şi motive reale pentru a-şi construi viaţa aici.
► Este vorba despre sentimentul de apartenenţă la o comunitate şi despre calitatea vieţii pe care aceasta o oferă.
Sergiu Manea, CEO, BCR
n Ceea ce am văzut în 2025 şi vom vedea şi în 2026, probabil şi în 2027, nu este o expresie a reformei structurale, este expresia unor deficienţe structurale.
► Lumea s-a schimbat. Modelul pe care noi îl ştiam şi anume că avem acces la resurse neîngrădit, preţurile sunt mici, lanţurile de aprovizionare sunt acolo, vor fi tot timpul este invalidat în fiecare lună din februarie-martie 2020. Multe companii s-au adaptat şi ştiu şi cred că ar trebui să vorbească mai mult că modelul de business s-a schimbat şi din punctul acesta de vedere.
► Avem multe lucruri bune, continui să cred că suntem una dintre primele ţări care a avut autostradă digitală, asta e foarte interesant. Interesant e cum o ciruclăm cu valoare adăugată.
► Atâta timp cât noi toţi, inclusiv comunitatea, statul român, nu o să începem să circulăm autostrada asta digitală şi să începem să consumăm propriile produse digitale, vom fi iarăşi limitaţi în creştere. Nu ar trebui să ne întrebăm de ce nu reuşim să împingem şi mai mult. Este cu certitudine unul dintre lucrurile extraordinare pe care le avem - IT&C.
Liviu Sav, CXO and cofounder, BRIDGE-to-INFORMATION
► Datele pe care le analizăm reprezintă, în esenţă, o agregare a tranzacţiilor realizate de companii.
► Astfel, obţinem o imagine de ansamblu la nivelul mediului de business, pe care ulterior o putem segmenta pentru analize mai detaliate.
► Valoarea reală apare atunci când lucrăm cu rapoarte interactive, care oferă perspective greu de observat altfel.
► Putem urmări evoluţia diferitelor sectoare, identifica domeniile care accelerează sau, dimpotrivă, pe cele care încetinesc, şi înţelege mai bine dinamica economiei.
► Un exemplu relevant este polarizarea companiilor din Top 1000 în zona Bucureştiului.
► Dacă în 2016 vorbeam de aproximativ 380 de companii, astăzi numărul a ajuns la 429, iar împreună cu Ilfov depăşeşte 500.
► Astfel de tendinţe devin mult mai vizibile prin instrumente de analiză interactivă.
► În ceea ce priveşte tehnologia, dincolo de beneficiile evidente, există şi riscuri importante. Peste 70% dintre proiectele de transformare digitală eşuează, iar la nivel global se estimează că peste 2.300 de miliarde de dolari au fost risipite în astfel de iniţiative.
► Digitalizarea rămâne esenţială, însă succesul ei depinde de alinierea întregului sistem de business - procese, oameni, aplicaţii, fluxuri decizionale şi informaţionale. Fără această coerenţă, beneficiile sunt limitate.
Dan Lăzărescu, director general, Robert Bosch S.R.L. şi reprezentantul Grupului Bosch în România
► Avem nevoie de predictibilitate, avem foarte multe lucruri în România care ne pot da încredere şi acum avem un moment. Acum este momentul în care creăm următoarele premisele pentru următorul salt, ne trebuie ambiţie, ne trebuie un plan. Discutăm despre strategie, plan, lucruri pe care noi le avem în România. Ne mai trebuie şi o cultură, trebuie să ne uităm şi la aspectele culturale şi să vedem dacă avem o cultură a parteneriatelor.
► Există foarte multe exemple de străini care rămân în România, avem nevoie de aceşti specialişti şi e foarte bine că se simt bine în România. Avem foarte mulţi români care au o experienţă de mulţi ani şi se întorc în România.
► Forţa muncii nu este o povară, ci un atuu, avem un capital uman extrem de valoros, dar întrebarea este cum facem să îl valorificăm mai bine. S-a tot discutat despre legislaţie, dar ar trebui să deschidem o discuţie mai intensă legat de Codul Muncii. Ar trebui să gândim elemente de flexibilizare pentru a reuşi să adaptăm mai bine capitalul uman către noile tehnologii.
Ionel Popescu, CFO, Dr. Max România
► Pe lângă predictibilitate, este nevoie de un capital uman şi o forţă de muncă educată. Avem nevoie de o educaţie care să educe tinerii în necesităţile economiei, nu în modul în care se întâmplă astăzi, să fie educaţia corelată cu economia. Avem nevoie de infrastructură logistică, rutieră, energetică. Toate aceste lucruri sunt foarte importante, când alegi să faci o investiţie, ai foarte puţin opţiuni în România, în jurul oraşelor mari pentru că acolo găseşti această infrastructură.
► Avem nevoie de un dialog cu autorităţile române mai bun, sunt iniţiative în zona aceasta de dialog, au fost discuţii pe diverse domenii, dar de multe ori nu simţim că se iau măsuri în urma discuţiilor. Nu simţim că într-adevăr ceea ce propunem noi şi ceea ce ni se pare nouă că ar aduce avantaje României nu este pus pe o linie prioritară.
► Noi, Dr. Max, suntem o companie cu peste 50% forţă de muncă studii superioare. Un farmacist în România face cinci ani de facultate pentru a deveni farmacist, se duce în farmacie. Skillurile pe care le are un farmacist sunt mai multe decât ce poate el oferi conform legii.
