Bănci și Asigurări

Ziarul Financiar vă prezintă în exclusivitate cele două foi A4 care valorează câteva miliarde de euro şi care au dus la scăderea cursului la 4,33 lei/euro

Autor: Razvan Voican, Claudia Medrega, Ciprian Botea

17.01.2013, 00:09 15465

Anunţul-surprinză al gigantului financiar american JP Morgan de a include titlurile în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului trecut a britanicilor de la Barclays, va creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor, dar creează şi anumite vulnerabilităţi.

Primul efect al acestei decizii a fost aprecierea leului la Bucureşti cu 1,2% într-o singură zi, cursul coborând pe palierul de 4,33 lei/euro de la 4,38 lei, ajungând la minimul ultimului an. Leul a câştigat peste patru procente în faţa euro în ultima lună şi jumătate pe fondul sentimentului pozitiv al străinilor, care au cumpărat un volum important de titluri de stat la licitaţiile din decembrie şi ianuarie.

În acest moment, titlurile de stat în lei, în funcţie de scadenţă, se tranzacţionează la un randament (dobândă efectivă) cuprins între 5,85 şi 5,94% pe an. Începând din decembrie dobânda a scăzut, iar cererea de titluri în lei a crescut exponenţial. Fiind într-un indice, cei care urmăresc acest indicator şi care îl vând investitorilor trebuie să cumpere titluri de stat până la procentul total alocat. În prima fază, titlurile româneşti au alocat un procent de 0,18%, ceea ce înseamnă achiziţia unor titluri în lei de echivalentul a 1-1,5 mld. euro. Ponderea va creşte în prima etapă la 0,3 în totalul indicelui JP Morgan, pentru ca în luna mai să ajungă la 0,54%. Spre exemplu, Polonia deţine în acest moment 9% din acest indice.

"Includerea în indicele JP Morgan ne va sprijini în atingerea ţintei noastre strategice, ca ponderea nerezidenţilor la deţinerile de titluri să urce şi să se stabilizeze într-un interval de 15-20%. Odată ce această pondere se va stabiliza, vom putea vorbi practic ca despre o for­mă de investiţii străine directe permanente şi nu ca despre «hot money» (capitaluri speculative - n. red.) ale căror mişcări bruşte puteau brusca până nu de mult piaţa", afirmă Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe. El este responsabil cu Trezoreria sta­tului de numai cinci luni în condiţiile în care doar pe parcursul ultimului an au existat trei manageri ai datoriei publice: Bogdan Drăgoi, Cristian Sporiş şi din august Enache Jiru.

Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO