Banii tăi o duc bine la Raiffeisen. Sorin Ichim, Raiffeisen Bank: Investiţia mare începe cu un pas mic, repetat. Nu mărimea primei sume face diferenţa, ci numărul lunilor în care nu renunţi

♦ „Clienţii încep să înţeleagă mai bine că economisirea şi investiţiile nu sunt produse rivale. Ele răspund unor nevoi diferite şi trebuie să facă parte din acelaşi plan financiar. Economisirea este centura de siguranţă, dar investeşti pentru ceea ce vrei să construieşti în timp“, a spus Sorin Ichim, pentru ZF.

Investiţiile au început să iasă din zona de nişă şi să devină o componentă tot mai importantă a comportamentului financiar al românilor. Numărul investitorilor a depăşit 1,3 milioane, cu aproximativ 700.000 mai mulţi decât în urmă cu trei ani, iar numai în ultimele şase luni au apărut peste 200.000 de investitori noi. În acelaşi timp, fondurile locale au ajuns la peste 45 de miliarde de lei.

„Da, interesul este foarte ridicat, nu mai vorbim doar despre o curiozitate de moment. Piaţa a crescut într-un mod accelerat, depăşind 1,3 milioane de investitori, cu 700.000 mai mulţi decât acum trei ani. Vedem peste 200.000 de noi investitori doar în ultimele şase luni şi peste 45 mld. lei investiţi în fondurile locale“, a spus Sorin Ichim, director Planificare Financiară Personală, Raiffeisen Bank, pentru ZF.

Schimbarea se vede şi în modul în care românii îşi împart banii între economisire şi investiţii. În cazul clienţilor de retail ai Raiffeisen Bank, aproximativ 40% din creşterea activelor financiare din ultimul an a mers către investiţii, în timp ce 60% a rămas în instrumentele clasice de economisire.

Depozitele continuă să fie importante, însă nu mai sunt singura opţiune. Inflaţia i-a făcut pe oameni mai atenţi la randamentul real al banilor, accesul digital a redus barierele de intrare, iar informaţiile despre investiţii sunt mai uşor de găsit şi de înţeles. În plus, simplificarea procedurilor fiscale, prin reţinerea la sursă a impozitului şi în cazul fondurilor de investiţii, a contribuit la dezvoltarea pieţei.

„Clienţii încep să înţeleagă mai bine că economisirea şi investiţiile nu sunt produse rivale. Ele răspund unor nevoi diferite şi trebuie să facă parte din acelaşi plan financiar. Economisirea este centura de siguranţă, dar investeşti pentru ceea ce vrei să construieşti în timp“, a mai explicat Sorin Ichim.

Una dintre principalele bariere rămâne însă percepţia că investiţiile sunt rezervate celor cu venituri mari sau cu sume importante de bani disponibile. În realitate, spune reprezentantul Raiffeisen Bank, accesul la fondurile de investiţii este mult mai simplu. „Nu trebuie să fii bogat ca să începi să investeşti. În cazul fondurilor de investiţii, suma minimă poate fi echivalentul unei singure unităţi de fond, adică puţin peste 200 de lei. Este mult mai accesibil decât îşi imaginează majoritatea oamenilor, iar randamentul procentual este acelaşi pentru toţi, indiferent de suma investită“, susţine Sorin Ichim.

Mai importantă decât valoarea primei investiţii este însă consecvenţa. O sumă relativ mică, investită lună de lună, poate ajunge în timp să aibă un efect mai important decât o sumă mare plasată o singură dată şi apoi uitată.

„Mult mai importantă decât valoarea primei investiţii este consecvenţa. O sumă moderată, investită periodic, poate avea în timp un impact mai mare decât o sumă importantă investită o singură dată, urmată de o lungă perioadă în care nu mai facem nimic.“

Un exemplu simplu este o investiţie de 100 de lei în fiecare lună. Într-un scenariu pur ipotetic, cu un randament anual constant de 10% şi reinvestirea câştigurilor, suma acumulată ar putea ajunge la aproximativ 20.500 de lei după zece ani şi la aproape 76.000 de lei după 20 de ani. Calculul nu reprezintă o promisiune de randament, ci ilustrează efectul timpului şi al consecvenţei. iar ceea ce pare la început un plan complicat poate fi transformat într-un proces automat.

“Poţi să îl faci în cinci minute, stând acasă în fotoliu, direct în aplicaţia mobilă a băncii. Setezi o singură dată frecvenţa, suma şi fondul, iar apoi trebuie doar să ai suma necesară în fiecare lună în cont, toate operaţiunile efectuându-se complet automat, fără emoţii sau eforturi inutile”, a mai adăugat Sorin Ichim.

De aici vine şi una dintre ideile centrale ale abordării sale, investiţia nu trebuie să înceapă neapărat cu o sumă mare, ci cu un obicei care poate fi menţinut în timp.

“Investiţia mare începe cu un pas mic, repetat. Nu mărimea primei sume face diferenţa, ci numărul lunilor în care nu renunţi”, a spus Sorin Ichim.

O altă barieră importantă este frica de investiţii şi de posibilitatea de a pierde bani. Pentru investitorii aflaţi la început, această teamă este firească, însă poate fi gestionată dacă riscul este înţeles şi asumat în funcţie de situaţia financiară a fiecăruia.

“Cred că este mai degrabă o teamă de necunoscut, generată în primul rând de percepţia că investiţiile sunt prea complicate sau că există riscul de a pierde bani. Sunt temeri legitime. Investiţiile în fonduri presupun riscuri, dar, dacă le înţelegi, pot fi gestionate mult mai uşor”, spune reprezentantul Raiffeisen Bank.

De aceea, un investitor nu ar trebui să pornească de la întrebarea Ñce produs cumpăr?ì, ci de la propria situaţie financiară, de la nevoile sale şi de la cât risc poate suporta.

“Pentru noi, abordarea corectă este ca fiecare client să îşi construiască un Plan Financiar Personalizat. Nu pornim de la produs, ci de la resursele, nevoile şi capacitatea clientului de a-şi asuma riscuri”, a explicat Sorin Ichim.

O altă capcană pentru investitori este aşteptarea momentului ideal. Pieţele sunt volatile, informaţiile se schimbă permanent, iar tentaţia de a amâna investiţia până când “toate lucrurile se aşază” poate deveni o strategie în sine.

“Mulţi oameni amână pentru că aşteaptă ca toate informaţiile să fie favorabile, pieţele să fie liniştite şi incertitudinile să dispară. În practică, acel moment este, de obicei, cel mai greşit moment posibil”, a mai spus Sorin Ichim.

În locul încercării de a anticipa fiecare mişcare a pieţei, el recomandă investiţiile recurente şi automate.

“Pentru orice investitor de retail, cea mai bună investiţie este cea recurentă, automată. Încercarea de a anticipa fiecare mişcare a pieţei îţi va aduce, de obicei, foarte multe emoţii şi rezultate financiare îndoielnice. Să cauţi momentul perfect de investiţie este ca şi cum ai trage la ţintă de la distanţă, legat la ochi. S-ar putea să îţi mai iasă din când în când, dar rezultatele cumulate pe termen lung vor fi, cel mai probabil, foarte slabe.”

Pentru un investitor aflat la început, ordinea lucrurilor este importantă. Mai întâi ar trebui construită o rezervă financiară care să acopere situaţiile neprevăzute şi cheltuielile apropiate, iar ulterior pot fi investiţi banii de care persoana nu are nevoie imediat.

“Economisirea urmăreşte în primul rând siguranţa, predictibilitatea şi accesul rapid la bani. Este potrivită pentru rezerva financiară, pentru cheltuielile neprevăzute şi pentru obiectivele apropiate. Investiţiile urmăresc potenţialul de creştere pe termen mediu şi lung, dar presupun fluctuaţii şi posibilitatea pierderii unei părţi din capitalul investit”, explică Sorin Ichim.

Această diferenţiere începe să fie înţeleasă tot mai bine şi la nivelul pieţei. Potrivit datelor AAF de la sfârşitul lunii iunie 2026, fondurile de obligaţiuni reprezentau aproape 40% din piaţă, în timp ce fondurile de acţiuni aveau circa 30%, restul fiind reprezentat de diverse combinaţii între cele două.

“Fondurile de obligaţiuni continuă să aibă o pondere importantă, ceea ce arată că mulţi investitori preferă o intrare graduală şi un profil mai conservator. În acelaşi timp, creşte interesul pentru fondurile de acţiuni şi pentru soluţii care oferă diversificare şi potenţial de creştere pe termen lung”, susţine Sorin Ichim.

În acest context, investiţia responsabilă nu înseamnă eliminarea riscului, ci alegerea unui nivel de risc pe care investitorul îl poate suporta inclusiv în perioadele în care pieţele scad. ÑUn portofoliu bun nu este cel care nu se mişcă, ci cel care nu te face să fugi atunci când se mişcăì, spune Sorin Ichim.

Maturizarea pieţei de investiţii nu va însemna, în opinia sa, dispariţia depozitelor. Mai degrabă, românii vor ajunge să le folosească împreună, pentru obiective diferite.

“Oamenii nu vor mai alege automat între un depozit şi o investiţie, ci le vor folosi împreună, pentru nevoi diferite. O planificare financiară sănătoasă înseamnă să economisim pentru a construi o rezervă financiară şi să avem stabilitate. Investiţiile ne pot ajuta să creştem capitalul pentru a finanţa proiecte pe termen mai lung, pensia ne ajută să pregătim viitorul, iar asigurarea protejează ceea ce am construit.”