În timp ce România continuă să aibă unul dintre cele mai vechi parcuri de utilaje agricole din Europa, unde un tractor este împărţit, din punct de vedere statistic, de 16 agricultori, un fermier din comuna Borcea (judeţul Călăraşi), a fost printre primii producători agricoli care au semnat contractele de finanţare pe bani europeni din fondurile destinate modernizării fermelor.
"Ne-a ajutat mult că am achiziţionat utilajele pentru că au venit ca o completare la parcul de utilaje pe care îl aveam deja la fermă. Aveam şi tractoare şi semănătoare, însă la acel moment aveam nevoie de combină", explică fermierul, care exploatează 400 de hectare de teren agricol luat în arendă. Pentru scrierea şi implementarea proiectului, producătorul agricol a apelat la o firmă de consultanţă, considerând că aceasta este o soluţie mai sigură.
"Am lucrat cu o firmă pentru că partea financiară este mai complicată pentru noi, agricultorii, iar prevederile se schimbă tot timpul." Pe de altă parte însă, Burlacu spune că a pierdut circa 40.000 de euro ca urmare a decalajului dintre momentul în care a depus proiectul şi cel la care a semnat contractul de finanţare ca urmare a diferenţelor de curs valutar apărute în acest timp.
"În fapt nu au mai fost 50% bani europeni şi restul cofinanţare, ci un raport de 65% la 35% din cauza diferenţelor de curs. Însă până la urmă a fost bine că am luat nişte bani practic gratis", îşi aminteşte agricultorul.
Cofinanţarea pentru acest proiect a fost asigurată cu ajutorul unui credit bancar pentru care Ion Burlacu a fost nevoit să depună garanţii imobiliare, în speţă o parte din terenul pe care îl avea în proprietate. "Lucrăm de mai mult timp cu CEC Bank, însă a fost nevoie să depunem mai multe garanţii."
Cu toate că se declară dezamăgit atât de greutatea cu care banii europeni ajung la beneficiarii proiectelor pe fonduri europene, cât şi de birocraţie, Ion Burlacu spune că avantajele înclină decisiv balanţa în favoarea proiectelor pe bani europeni.
"Vom mai încerca să luăm şi alţi bani pe altă linie de finanţare pentru o altă firmă unde sunt acţionar chiar dacă banii vin foarte greu", spune el.
Impactul banilor europeni asupra afacerilor acestui fermier din Călăraşi este vizibil şi la nivelul bilanţurilor contabile pe care le depune în fiecare an la Ministerul de Finanţe.
Astfel, în trei ani rulajul firmei Crismetal a crescut cu 42%, la 500.000 de euro în 2010. Mai mult dacă în 2007, înainte să ia bani de la UE, firma lui Burlacu rula într-un an 70.000 de euro, în anul următor afacerile fermierului au crescut într-un singur an de cinci ori, la 350.000 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
