Cozile la laptele vândut în sticlă de sticlă în comunism îmi sunt străine. Mi le-am imaginat doar din poveştile părinţilor şi bunicilor. Acest aliment era atunci disponibil în sticle simple, deloc spectaculoase, dar important era că exista acest recipient.

Adelina Badea, CEO-ul grupului Mobexpert, care are un model de business integrat, cu producţie şi retail proprii, spune că businessul fondat de Dan Şucu în 1993 s-a reinventat complet în ultimii 10-12 ani. De ce?

În anii 1947-1948, când românii erau încă afectaţi de războiul ce le lăsase un gust amar, pe poarta fabricii Eugenia, de pe strada Theodor Burada din Constanţa, ieşea un produs care promitea să îndulcească o ţară. Şi a reuşit. Şi încă o face.

Gastronomia românească a trecut printr-o transformare vizibilă. S-a desprins de imaginea „prăfuită“ a preparatelor pe care, până nu demult, le asociam aproape exclusiv meselor în familie, spun Ruxandra şi Gabriel Gavrilescu, creatori şi curatori de experienţe gastrono­mice, fondatorii platformei Amuse Bouche.

Într-o perioadă în care consu­merismul şi „ultimele trenduri“ dictează gustul în materie de modă, câţiva antreprenori pariază contra pieţei, merg contra curentului şi mizează pe întoarcerea la rădăcini.

Ecosistemul de start-upuri din România a produs până acum un singur unicorn - UiPath, companie fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, care a fost evaluată la aproape 30 mld. dolari la momentul listării pe bursa din New York, în aprilie 2021.

Într-o vreme precum cea actuală, mar­cată de multiple provocări – pe plan economic, politic şi geopolitic – pot mărcile autohtone să culeagă roa­dele relaţiilor pe care le-au ţesut de-a lungul istoriei lor? Pornind de la această întrebare, Ziarul Financiar a vrut să vadă care este impactul inflaţiei asupra loialităţii consumatorului faţă de brandul local. Mai exact, sunt românii dispuşi să plătească „taxa de proximitate“ pentru a susţine economia locală în perioadele complicate din punct de vedere economic?

Întâi a fost pariul pe mărci internaţionale. În anii 2007 şi 2008, când România abia adera la UE, consumatorul îşi dorea produse străine, pe care le asocia cu o calitate superioară.

Într-o industrie în care fiecare metru pătrat se negociază, iar diferenţele de preţ între proiecte aparent similare pot ajunge la sute de euro, brandul a devenit moneda invizibilă a pieţei imobiliare româneşti. Nu mai vorbim doar despre aparta­mente livrate la termen, ci despre identitate, viziune şi o relaţie pe termen lung între dezvoltator şi comunitate.

Într-o vreme precum cea actuală, marcată de multiple provocări – pe plan econo­mic, politic şi geopolitic – pot mărcile autohtone să culeagă roadele relaţiilor pe care le-au ţesut de-a lungul istoriei lor? Pornind de la această întrebare, Ziarul Financiar a vrut să vadă care este impactul inflaţiei asupra loialităţii consumatorului faţă de brandul local. Mai exact, sunt românii dispuşi să plătească „taxa de proximitate“ pentru a susţine economia locală în perioadele complicate din punct de vedere economic?

Perioada actuală este una provocatoare, în care mărcile private câştigă teren, spune Cristina Miclea, directorul de marketing al Lactalis România, liderul pieţei de lactate. Totuşi, sunt şi categorii unde acestea nu sunt atât de puternice. E cazul celor unde există valoare adăugată, şi anume iaurturi, anumite tipuri de brânzeturi. Aici, brandurile sunt cele care setează trendurile. La produsele de bază, provocarea e ceva mai mare.

Într-o perioadă în care clienţii sunt mai puţini fideli decât oricând, într-o eră în care relaţiile – chiar şi cele interumane, darămite cele dintre consumatori şi branduri - sunt mai scurte şi mai instabile decât oricând, programele de loialitate sunt mai valoroase ca niciodată.

Există puţini oameni care să nu fi auzit de Facebook, de Microsoft sau de Amazon, la fel cum puţini sunt cei care nu ştiu cine sunt Mark Zuckerberg, Bill Gates ori Jeff Bezos.

Era anul 2021 când Mircea Turdean, CEO al producătorului de cosmetice Farmec din Cluj, declara că una dintre priorităţile sale de la acel moment era să listeze bunurile companiei pe platforma globală Amazon, pentru a avea astfel acces la o bază mult mai largă de clienţi.