Supliment ZF Branduri româneşti. Un brand născut din tradiţie, dus mai departe din ambiţie. Micii antreprenori locali au luat hainele uitate prin dulapurile bunicilor şi le-au transformat în piese vestimentare „cool“, care celebrează portul naţional

♦ Straiele româneşti, în special ia, au reprezentat de-a lungul timpului o sursă de inspiraţie chiar şi pentru marile branduri de modă cunoscute la nivel internaţional. Astfel, motivele de pe hainele tradiţionale din diferitele regiuni ale ţării au fost elementul central al unor piese vestimentare semnate de designerii unor case cu renume. Acum, a venit rândul creatorilor autohtoni şi al brandurilor româneşti să celebreze acest port.

Într-o perioadă în care consu­merismul şi „ultimele trenduri“ dictează gustul în materie de modă, câţiva antreprenori pariază contra pieţei, merg contra curentului şi mizează pe întoarcerea la rădăcini.

Din lăzile de zestre ale bunicilor şi din iile cusute manual acum ani şi ani de zile, s-a născut timid un curent care transformă portul tradiţional în creaţii vestimentare atemporale.

Pentru unii antreprenori, acesta nu este doar un nou trend în modă, ci chiar un business prin care mizează pe autenticitate şi identitate culturală.

 

În sens invers

Straiele româneşti, în special ia, au reprezentat de-a lungul timpului o sursă de inspiraţie chiar şi pentru marile branduri de modă cunoscute la nivel internaţional. Astfel, motivele de pe hainele tradiţionale din diferitele regiuni ale ţării au fost elementul central al unor piese vestimentare semnate de designerii unor case cu renume.

Spre exemplu, în 2017 Christian Dior a inclus în colecţia de toamnă-iarnă un articol vestimentar care semăna foarte bine cu un model de cojoc tradiţional din zona judeţului Bihor.

Dior nu este însă singura casă de modă internaţională care a folosit hainele tradiţionale româneşti ca sursă de inspiraţie pentru colecţiile sale.

Louis Vuitton, unul dintre cele mai cunoscute nume din fashionul de lux, a fost acuzat de Asociaţia La Blouse Roumaine (nume ce stă, de altfel, şi pe o pictură a lui Henri Matisse ce întruchipează o ie autoh­tonă) că ar fi copiat portul tradiţio­nal din Mărginimea Sibiului în colecţia Louis Vuitton by the Pool. Ce a atras atenţia anul trecut a fost mai ales o bluză albă cu broderie neagră, ce semăna izbitor de bine cu ia românească. Niciuna dintre cele două case nu a făcut publică sursa de inspiraţie pentru respectivele piese ori colecţii.

 

Se întoarce roata

Acum, a venit rândul creatorilor autohtoni şi al brandurilor româ­neşti să celebreze acest port.

Cu mândrie, însă şi cu o miză de business la mijloc, antreprenorii ro­mâni se inspiră din straiele populare pentru a crea piese vestimentare „cool“, adaptate vremurilor actuale, fără să îşi piardă esenţa tradiţională.

Ceea ce i-a mânat pe unii mici antreprenori să se uite la straiele vechi a fost dorinţa de a duce mai departe moştenirea străbunilor, de a spune o poveste prin intermediul lor.

Şura Şuşara este unul dintre exemplele de branduri locale care a fost construit tocmai din dorinţa de a revalorifica nu doar nişte materiale, ci şi semnificaţia acestora. Ina Solomon şi Răzvan Luca au pornit brandul în 2021, ca un atelier de creaţie a hainelor pe care l-au dedicat străbunicii materne a Inei, a cărei îndeletnicire era cusutul, deşi nu şi-a făcut o „carieră“ din asta.

Şura Şuşara

Ina a crescut însă cu creaţiile ei, iar asta a determinat-o să îi spună povestea prin crearea unui brand care să aducă aminte nu doar de străbunica sa, ci şi de moştenirea culturală a portului tradiţional românesc.

Primele piese care au purtat brandul Şura Şuşara au fost nişte reinterpretări ale unor haine cusute chiar de Şura Şuşara pentru familia sa. În realizarea creaţiilor, cei doi antreprenori au folosit şi folosesc în continuare inclusiv elemente recuperate de la perdele, macrameuri şi pături tip macat. Cu toate că utilizează materiale vechi, unele chiar şi de 50 de ani, ei încearcă să ofere pieselor o anume atemporalitate.

 

Alte exemple

Tot din dorinţa de a duce mai departe moştenirea culturală a ponit şi Ruxandra Căpuşan brandul Senin. Businessul a fost înfiinţat în 2023 şi are în portofoliu haine actuale, dar care au integrate şi ţesături tradiţionale, vechi de 50 de ani.

Brandul şi-a propus încă de la început promovarea şi conservarea patrimoniului cultural, material şi imaterial, prin regândirea funcţionalităţii zestrei bătrâneşti şi prin crearea unor haine adresate noilor generaţii.

Din portul naţional s-au inspirat şi Oana Romanescu şi Ioana Bejan, două antreprenoare din Braşov, care au pus bazele mărcii Opinca, sub care ele creează încălţăminte ce aduce aminte de obiectul vestimentar tradiţional cu acelaşi nume.

Opinca

Ceea ce au reuşit să facă cele două antreprenoare a fost să regândească opinca tradiţională pentru a se potrivi modei actuale. Ele au decis însă şi să păstreze vie amintirea încălţărilor de altădată.

Ceea ce diferenţiază aceste branduri de marile nume din industria modei nu ţine doar de estetică, ci şi de mesajul din spatele business-urilor, care vorbeşte despre moşternire culturală într-o perioadă în care doar noile trenduri par să primeze.

Brandul nu mai este aşadar doar o siglă şi o amprentă pusă pe haine, ci o poveste şi o dorinţă de a duce mai parte ceva ce ne-au lăsat străbunii.